Linkuri accesibilitate

Aurica Bojescu: „Dorim o colaborare bilaterală cu România pentru a ne putea menține drepturile noastre constituționale din Ucraina” (VIDEO)


Învățământul în limba română din Ucraina în mare criză
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:54 0:00

Aurica Bojescu despre criza învățămîntului românesc în Ucraina

Un interviu cu o expertă de la Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți.

Aurica Bojescu lucrează la Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți și militează de o viață pentru drepturile românilor din Ucraina de a studia în limba lor maternă. Asta nu se poate face însă fără o implicare serioasă și constantă a Bucureștiului, indiferent de guvern, este de părere experta. Invitată de Consiliul Europei la un eveniment dedicat limbilor minorităților naționale, Bojescu a expus consecințele grave ale inițiativelor puterii de la Kiev care limitează folosirea limbilor minorităților și a tras un semnal de alarmă cu privire la fenomenul artificial de asimilare a populației vorbitoare de limba română din Ucraina.

Românii din Ucraina își spun acum speranța în noul președinte. Ei au votat masiv pentru Zelenski, care a promis reforme structurale efective, protecția drepturilor omului, a folosirii libere a limbii române in biserică și în școală și la normalizarea relațiilor în euroregiunile Prutul Superior și Dunărea de Jos.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:41 0:00
Link direct

Europa Liberă: Doamnă Bojescu, câți vorbitori de limbă română mai sunt în Ucraina?

Aurica Bojescu: „Douăzeci la sută din populația care trăiește în regiunea Cernăuți o reprezintă românii. Acestea sunt ultimele date de la recensământul din 2001. De vorbit limba română vorbesc însă mai puțini. S-au produs schimbări, respectiv în buletinele oamenilor nu mai scrie apartenența etnică. De pildă, în raionul Hliboka, de unde provin și eu, sunt, conform recensământului 52% de

În anii trecuți s-au produs asimilări foarte multe, ceea ce a condus la situația în care nu în toate raioanele cu majoritate românească noi suntem majoritari ...

români, iar cei care își declară limba maternă limba română sunt doar 44%. Iată, ne dăm seama că în anii trecuți s-au produs asimilări foarte multe, ceea ce a condus la situația în care nu în toate raioanele cu majoritate românească noi suntem majoritari, cu toate că în toate cele patru raioane cu populație majoritar românească și în orașul Cernăuți există școli cu predare în limba română. Acestea se împuținează pentru că este schimbată în mod artificial limba de predare în școlile din Ucraina și se organizează clase cu limba de predare limba ucraineană”

Europa Liberă: Deci se înlocuiește predarea în limba română cu cea în limba ucrainiană. Asta înseamnă că limba română este eliminată total?

Aurica Bojescu: „Cu părere de rău da. Mai avem peste 20 de sate cu populație majoritar românească unde nu se predă nici măcar o oră de limbă maternă. La fel cu grădinițele, în orașul Cernăuți, pentru că deși avem patru școli în limba română, nu avem nici o grădiniță cu limba de predare limba română. În aceste condiții este foarte greu ca elevii să fie pregătiți corespunzător pentru școală în limba lor maternă.

Am organizat mai multe runde de convorbiri cu primaria din Cernăuți și nu se acceptă organizarea acestei grădinițe găsindu-se mereu diferite motive, inventate. Avem doar o singură grupă cu predare în limba română, la Gradinița nr 1, unde 25 de copii de diferite vârste sunt educați în limba română. Nu este în regulă, pentru că un copil de 2 ani nu are aceleași nevoi ca unul de 5 ani, care trebuie să se pregătească pentru școală.”

Europa Liberă: Cum este situația în învățământul superior?

Aurica Bojescu: „Foarte grea. Nu avem unde pregăti cadrele didactice care să predea în universități și școli. La Cernăuți nu avem acest drept, deși în zona unde locuiesc

Nu avem unde pregăti cadrele didactice care să predea în universități și școli...

compact maghiarii acest lucru este posibil și cu ajutorul Ungariei ei au putut să își organizeze aceste instituții de învățământ superior. În anul 1999 s-au adunat peste 100 000 de semnături în zona noastră, în regiunea Cernăuți, pentru a fi înființată o instituție de învățământ superior în regiunea Cernăuți. Această petiție a fost semnată și de către președinții de atunci ai României și Ucrainei. Au trecut atâția ani și nu s-a întâmplat nimic, iar subiectul este mai actual ca niciodată.”

Europa Liberă: Care vor fi consecințele, ce credeți?

Aurica Bojescu: „În acest mod se vor intensifica asimilările și se va schimba în mod artificial componența etnică a teritoriilor unde trăiesc români. Este vorba de raionul Storojineț cu 37% români, cu sate foarte mari și câteva mii de locuitori, raionul Hliboka cu 52% români, Herța cu 98,99% români, și raionul Noua Sulița cu peste 60% de români și moldoveni, și, desigur, în raionul Cernăuți unde avem cele patru școli cu predare în limba română de care vă vorbeam. Avem și în Transcarpatia câteva localități unde există școli cu predare în limba română.

Din păcate, după ultimele modificări legislative cu privire la dreptul de învățare în limba maternă in Ucraina, acest drept ne este lezat, și nu vom mai avea dreptul de a avea școală cu predare în limba noastră maternă, ci doar la clase cu predare în limba română. Statul le garantează doar pentru clasele 1-4, iar începând cu clasa a 5-a ar trebui să fie schimbată limba de predare din limba română în limba ucraineană și va fi o situație foarte grea pentru elevi.

Din păcate, nu ne aude nimeni să putem păstra rețeaua de școli care există de sute de ani în teritoriile noastre, și să învățăm în paralel foarte bine limba de stat. În acest mod am putea doar să ne menținem identitatea națională și în același timp să învățăm bine limba de stat pentru a ne putea integra în statul ucrainean, al cărui cetățeni suntem.

Am fi așteptat mult mai mult sprijin din partea patriei noastre istorice. Anul trecut România a acordat pentru prima dată burse copiilor din clasa 1, și am fi vrut să avem așa ceva pentru toți scolarii și profesorii, pentru a putea să își achiziționeze cărți în limba maternă aprobate de Kiev. Ne-am dori o colaborare bilaterală pentru a ne putea menține drepturile noastre constituționale din Ucraina și care sunt practic anulate de ultimele legi.

De aceea am venit la Consiliul Europei, pentru a ne prezenta punctul de vedere pentru a oferi sugestii cum am putea face pentru a nu ni se îngrădi dreptul la folosirea limbii române în Ucraina, căci legea care se dezbate în Parlament nu va permite nici mass media, nici ziare în limba română, lucru care este foarte grav pentru noi.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG