Agerpres, care citează declarația de vineri a lui Karner, relatează că Austria se confruntă cu un număr sporit de refugiați care au tranzitat alte state ale Uniunii Europene prin ruta Balcanilor pentru a ajunge pe teritoriul austriac.
„Nu e un moment potrivit să votăm asupra extinderii acum, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează”, a declarat Karner pentru publicația austriacă Kurier.
Anunțul ministrului austriac de Interne vine la două zile după ce Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, declara că în urma verificărilor experților europeni s-a constatat că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să intre în spațiul Schengen.
„E momentul să spunem 'Bine ați venit!'”, a spus Ylva Johansson la conferința de presă de miercuri, când a fost făcută publică declarația Comisiei Europene în care se cere primirea celor trei țări în Schengen. Johansson a adăugat că România, Bulgaria și Croația sunt capabile să gestioneze granițele externe ale Uniunii.
De ce se opune Olanda
În ciuda anunțului făcut de Johansson, mai mulți politicieni UE se opun în continuare intrării statelor în Schengen.
Ambasadorul Olandei la București, Roelof van Ees, declara tot miercuri pentru Europa Liberă că țara sa se va alătura unei inspecții finale pentru a decide dacă România poate intra în Schengen începând cu ianuarie anul viitor.
„În prezent există o a doua misiune Schengen a UE în România. Această misiune de constatare a faptelor este organizată și de Comisia UE și, desigur, este condusă de Comisia UE. Sunt încântat să confirm că include și un expert din partea Țărilor de Jos”, a spus ambasadorul.
O echipă de experți ai Comisiei Europene și din alte state UE va vizita România pentru a clarifica ultimele probleme cu privire la punerea în practivă a regulamentelor și condițiilor impuse de țările spațiului Schengen.
În cazul în care România, Bulgaria și Croația intră în Schengen, ele vor trebui să garanteze securitatea externă a granițelor Uniunii Europene. România are graniță externă cu trei state non-UE: Ucraina, Moldova și Serbia.
Vizita din România va avea loc după ce autoritățile române s-au arătat deschise pentru a clarifica orice fel de problemă legată de respectarea de către București așa-numitului acquis Schengen, adică ansamblul de norme și reglementări, integrate în legislația Uniunii Europene, care reglementează „spațiul de libertate, securitate și justiție” și relațiile dintre statele care au semnat Convenția de la Schengen
„Când condițiile sunt îndeplinite, intrarea e posibilă”
Comisia Europeană a spus prima oară că România și Bulgaria îndeplinesc condițiile tehnice de aderare în 2011, și în ultimii 11 ani mai multe state din UE s-au opus intrării acestora în Schengen pe motivul crimei organizate și a corupției de la București și Sofia.
Odată cu trecerea timpului, opoziția față de primirea celor trei țări a scăzut treptat, singurele state care au continuat să fie sceptice fiind Olanda, Suedia și acum Austria.
Aflat recent la București, premierul olandez Mark Rutte a spus că guvernul său va fi de acord cu primirea România în Schengen în momentu când problemele legate de statul de drept din această țară vor fi rezolvate.
Dar la sfârșitul luioctombrie, Parlamentul Olandei a votat o rezoluție în care cerea guvernului condus de premierul Mark Rutte „să nu facă niciun pas ireversibil” în chestiunea Schengen pentru România sau Bulgaria, fără „noi investigații asupra controalelor la frontieră și a reducerii corupției și crimei organizate în ambele țări”.
Un purtător de cuvânt al diplomației de la Haga a declarat serviciului bulgar al Europei libere că „poziția olandeză e clară: când condițiile sunt îndeplinite, intrarea e posibilă”.
În ce privește Croația, Parlamentul European a confirmat în decembrie 2021 că această țară îndeplinește toate condițiile pentru intrarea în Schengen.
O decizie finală urmează să fie luată de Consiliul European pe 8 decembrie la Praga, și e nevoie de un vot unanim pentru ca Bulgaria, Croația și România să poată fi primite în Schengen.
Din spațiul Schengen fac parte toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, mai puțin Cipru și Irlanda, și țările nemembre ale UE Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
