Începând din 1970, 190 de țări ale lumii marchează anual pe 22 aprilie Ziua Pământului. Scopul acestei celebrări e de a atrage atenția asupra deteriorării mediului înconjurător și de a promova acțiunile ecologiste care încearcă să protejeze Pământul pentru generațiile viitoare. Cum stau lucrurile în R.Moldova? Un reportaj de Nicoleta Stavila.
„Am preluat practici ecologice la mine acasă. Sortez plasticul de tip doi și cinci, încerc pe cât posibil să economisesc energia, am înlocuit detergenții obișnuiți cu detergenți bio, nu procur atât de multe haine, am început să merg mai mult pe jos, am adoptat un regim vegetarian. Pe viitor planific să compostez deșeurile organice.”
Ilinca, o tânără de 15 ani din satul Ișnovăț, raionul Criuleni, avea șapte ani când a auzit pentru prima oară despre problemele ecologice cu care se confruntă Planeta Pământ. Noțiunea de ecologice nu-i spunea prea multe, însă și-a promis că atunci când va crește mai mare va căuta răspunsuri la toate întrebările.
A devenit între timp o tânără implicată activ în diverse proiecte care au scopul de a ajuta, mai ales tânăra generație, să conștientizeze importanța implicării în rezolvarea problemelor de mediu.
„În general elevii nu sunt prea bine informați. Dacă îi întrebi cu ce asociază ei ecologia, ei vor spune: reciclare, salubrizare, plantare de copaci și aici se termină tot. Pe când tema este foarte largă, conține multe subiecte.”
Ilinca recunoaște că sistemul educațional din R. Moldova pune prea puțin accent pe educația responsabilă a elevilor față de mediu. Iar orele opționale de Educație ecologică sunt deseori neinteresante.
„Nici profesorii nu sunt implicați, nu au dorința de a schimba ceva. Nici abordarea nu este corectă. Atunci când vorbim despre reciclare, trebuie să înțelegem unde este problema, ce se întâmplă în lume, de ce trebuie noi să acționăm. Informația asta nouă nu ni este transmisă și vine pur și simplu și ne spune că trebuie să facem asta. Noi nu înțelegem de ce trebuie să face asta și nu avem interes. Dar o facem doar pentru că respectăm profesorii.”
Iulia Covaliova este șefa Centrului de Tineret din Fălești. Aceasta interacționează zilnic cu zeci de tineri, care, spune ea, sunt din ce în ce mai receptivi și deschiși să pună umărul la soluționarea problemelor de mediu, atât cât le este în putere. Și ea crede însă că școala nu-i pregătește destul pentru asta.
„Acum sunt orele de ecologie în școli. Le-a dat la profesori care evident nu sunt suficient informați. Ei la orele de ecologie nu vorbesc la un nivel mai aprofundat despre ecologie și schimbările climatice. Într-adevăr fără ca ei să fie instruiți, nu pot să vorbească.”
Experții spun că toate țările, Republica Moldova nefiind o excepție, se confruntă cu o serie de probleme ecologice. Numeroase studii demonstrează că principală cauză a degradării mediului este consumul excesiv de resurse.
„Avem ape poluate, solul care degradează pe zi ce trece, probleme cu extragerea resurselor minerale, nu avem monitorizarea calității aerului în mod automat, nu cunoaștem exact ce fel de apă consumăm sau ce aer respirăm. Dar nu putem spune că totul este rău și foarte rău. Noi avem locuri foarte frumoase, avem arii protejate, în care se găsește o biodiversitate bogată. Însă, toate aceste locuri necesită protecție atât din partea statului, cât și din partea cetățenilor.”, susține Lilia Curchi expertă și jurnalistă de mediu.
Ea adaugă că o mare parte dintre aceste probleme sunt moștenite din perioada sovietică, atunci când au fost aplicate în exces chimicale, otrăvind pământul. Însă, odată cu sfârșitul perioadei Uniunii Sovietice situația în țara noastră a început să se îmbunătățească.
„Doar prin educație noi putem să contribuim la creșterea nivelului de cunoaștere a problemelor de mediu și nivelului de implicare în soluționarea lor. În școală, din păcate, educația ecologică se face sporadic. Lipsește și materialul didactic, și interesul profesorilor. Aceste lecții trebuie să fie interesante, cu ieșire în natură, interactive, pentru a menține interesul tinerilor. 10:25 Consecințele le vedem în degradarea mediului. Cetățeanul de mâine este elevul de astăzi, care nu a învățat despre protecția mediului”, mai spune Lilia Curchi.
Există o listă de bune practici, la îndemâna oricui, care ar putea împiedica degradarea calității naturii: înlocuirea pungilor din plastic cu cele din bumbac, consumul rațional a tuturor resurselor sau sortarea deșeurilor.
„Noi avem șansa să readucem acest pământ la o stare bună și foarte bună. Doar că e nevoie de efort. De efort din partea tuturor, și a autorităților, și a cetățenilor.”
