Oficiul Avocatului Poporului atrage atenția concurenților electorali că utilizarea copiilor în campaniile de promovare încalcă dreptul lor la viață privată. După ce a analizat comportamentul concurenților în campania pentru prezidențiale, ombudsmanul pentru drepturile copilului a ajuns la concluzia că majoritatea politicienilor au distribuit fotografii sau video-uri cu copii fără să acopere fețele minorilor. Problema e în lipsa unei prevederi ce ar pedepsi un asemenea comportament.
De-a lungul anilor, politicienii moldoveni și-au făcut o obișnuință de a folosi copii în scopuri electorale, constată Maia Bănărescu, avocata poporului pentru drepturile copilului. O fac pentru a înduioșa alegătorii sau în goana după voturi, încălcând astfel dreptul copilului la viață privată:
„Cu regret, situația este cu totul alta decât ne-am dori noi, cei care ne ocupăm de protecția drepturilor copiilor și alți cetățeni responsabili. Copiii sunt folosiți pentru a aduce dividende politice, pentru a sensibiliza populația, votanții lor. Aceste poze cu copiii înșiși concurenții le diseminau și foarte des am găsit poze cu copii cu fețele deschise și fețe nebruiate, în care foarte ușor putea fi identificat copilul”.
Juriștii oficiului Avocatului Poporului au analizat comportamentul concurenților electorali la precedentul scrutin, cel prezidențial, din noiembrie anul trecut. În cursă erau înscriși nouă politicieni. Majoritatea au apărut în spațiul public alături de copii. De ce sunt periculoase asemenea apariții? Pentru că în cele mai dese cazuri sunt făcute fără consimțământul părinților și pot leza onoarea și demnitatea copilului, spun juriștii. Avocata poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, spune că și atunci când există acceptul unui adult, politicienii ar trebui să cântărească de șapte ori înainte să profite de imaginea unui puști:
Avem o insuficiență totală de norme legale ce ar putea proteja copiii de implicarea în activități politice...
„Și aici vreau să precizez că, deși este acordul unui reprezentant legal, se va ține cont de interesul superior al copilului. Și asta pentru că nu întotdeauna avem reprezentanți legali ce acționează în interesul copilului. Din păcate, avem o insuficiență totală de norme legale ce ar putea proteja copiii de utilizarea imaginii lor și implicarea în activități politice.”
Ombudsmanul pentru drepturile copiilor mai constată că în legislația națională lipsesc și prevederi clare ce ar sancționa concurenții electorali care folosesc copiii și imaginile lor fără a ține cont de drepturile acestora. Asta în timp ce normele internaționale, inclusiv Convenția ONU privind drepturile copiilor, interzic utilizarea imaginii minorilor în scop de agitație electorală.
Ana Cereteu din cadrul direcția drepturilor copilului a Oficiului avocatului poporului a realizat un sondaj în rândul adolescenților pentru a afla în ce măsură cunosc ce însemnă o campanie electorală și care-i rolul politicienilor. Concluzia expertei este că tinerii nu prea sunt interesați de politică și că, în general, le lipsește instruirea electorală:
„Dacă copiii au auzit despre procesele electorale tangențial, din surse media sau de la părinți, școală, atunci despre drepturile pe care le au în context, electorale, mai puțin cunosc. În ceea ce privește întâlnirile cu alegătorii, aceștia participă de cele mai multe ori fie însoțiți cu părinții, fie la inițiativa unui profesor. Aici iarăși vorbim despre capacitatea maturilor de a atrage copiii nu arbitrar, ci de a atrage copiii voluntar în aceste activități.”
Juriștii din cadrul Oficiului Avocatului Poporului mai spun că interzicerea utilizării imaginii copilului în scopuri de agitație electorală ar trebui să fie o prioritate și pentru Comisia Electorală Centrală. O altă soluție, în opinia ombudsmanului, e promovarea așa numitei educații electorale în rândul adolescenților, astfel încât aceștia să crească alegători responsabili, care înțeleg ce este un partid, rolul politicienilor și mai ales cum să nu cadă în plasa promisiunilor deșarte.
