Persoanele transgender au devenit în ultima vreme ținta disprețului și urii instituționalizate în multe țări ale lumii, mai ales cele conduse de forțe de dreapta, din Brazilia până în Ungaria și Rusia. În lumea întreagă, termenul „gender”, adesea prost înțeles, a devenit strigătul de luptă al populiștilor de dreapta și al promotorilor urii pe rețele, ajungând să simbolizeze presupusa decadență a civilizației occidentale, față de care singurul răspuns logic este revenirea, cu orice preț, inclusiv al violenței, la așa-numitele „valori tradiționale”. Într-o asemenea atmosferă, a fi transgender a devenit o luptă și mai grea, pe care unii o abandonează în mod tragic.
Adolescenta trans, care a fost umilită și agresată de colegii de școală din cauza orientării sexuale s-a sinucis pe 11 aprilie. Informația a fost făcută publică de Centrul Genderdoc-M, ONG care promovează drepturile și libertățile minorităților sexuale în Republica Moldova.
În luna februarie a acestui an, activista centrului, Angelica Frolov anunța pe o rețea de socializare că minora de 16 ani a fost bătută de colegii de liceu și că mama ei a decis să o retragă de la școală. Ulterior, adolescenta a făcut parte din grupul de suport pentru persoanele transgen din cadrul Genderdoc-M.
„A început să vină la noi, să zâmbească, să-și facă prieteni. Dar, cu părere de rău, nu ne-a dat suficient timp să o putem convinge că această viață merită să o trăiești...” a scris pe Facebook, Angelica Frolov a doua zi după ce minora a decis să-și pună capăt zilelor.
Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a anunțat că s-a autosesizat pe acest caz și va monitoriza acțiunile ulterioare ale autorităților. Contactată de Europa Liberă, ea vorbit despre problema sistemului educațional, unde se discută prea puțin despre toleranță și acceptarea tuturor.
„E regretabil că soarta unui copil trebuie să ne arate problemele sistemului. Ce avem noi în școli? Educație sexuală nu avem, educația drepturilor omului - copilul nu știe ce este un drept și unde să se adreseze. Sunt probleme începând cu sistemul educației, instituția familiei, specialiști care intră în contact cu copilul nepregătiți să intervină”, a mai spus avocata pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, adăugând că acest caz de suicid arată că „Republica Moldova nu perseverează deloc la capitolul prevenire”.
După ce cazul minorei trans agresate de colegi a fost făcut public, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că s-a autosesizat în regim de urgență și că va examina toate circumstanțele.
De curând, deputații majorității parlamentare au votat pentru introducerea în Codul educației a noțiunii de hărțuire, ca formă de violență psihologică care are drept rezultat crearea unei situații de intimidare, urmând ca autoritățile responsabile să propună metode de prevenire și combatere a acestui fenomen.
Galina Leșco, directoarea Youth Klinic Moldova, o rețea de centre medicale gratuite pentru adolescenți și tineri, care oferă inclusiv terapie de tranziție persoanelor transgender, spune că este foarte mult de lucrat la capitolul toleranță în mediul educațional și cu societatea în general, pentru a dezvolta o atitudine adecvată față de sexualitate.
„Nivelul de toleranță a bullying-ului în școală este foarte mare. Problema de bullying nu este problema copiilor, este o problemă de grup, în clasa și grupul în care are loc și rolul principal aici îl au politicile școlare și acei care trebuie să le implementeze, începând cu administrația școlii și terminând cu dirigintele de clasă, care are un rol foarte mare”, a mai adăugat Galina Leșco.
Potrivit ei, la nivel mondial, rata suicidului în comunitatea LGBT este mai mare din cauza discriminării decât în rândul populației generale.
Datele prezentate de Oficiul Avocatului copilului arată că în R. Moldova suicidul este a doua cauză de deces printre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, chiar dacă acest fenomen are o tendință de descreștere în ultimii ani, de la 25 cazuri în 2016, la 14 cazuri în 2020. Potrivit informațiilor, grupurile de risc includ persoane aflate în situații de criză care nu mai pot controla problemele vieții, persoane care au trecut prin conflicte armate, dezastre naturale, persoanele LGBTQ, refugiați, migranți și deținuți.
