Exercițiile au loc chiar în zilele în care miniștrii de externe ai celor trei țări se întâlnesc cu omologii lor iranieni și ruși la Teheran pentru a discuta o serie de probleme, inclusiv conflictul din regiunea separatistă Nagorno-Karabah.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că la exercițiile numite după fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, participă în jur de trei mii de militari.
Exercițiile au loc la Baku, în teritoriile azere confiscate de sub controlul etnic armean din 2020 și în exclava azeră Nahicevan. Acestea se desfășoară până pe 25 octombrie.
Pe de altă parte, Iranul găzduiește, pe 23 octombrie, o întâlnire a miniștrilor de externe din așa-numitul grup de națiuni 3+3, deși Georgia nu este prezentă. Întâlnirea este prima după ce, în septembrie, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă-fulger pentru a recâștiga controlul în Nagorno-Karabah, regiunea în care etnicii armeni se bucurau de independență de facto de la separarea de Azerbaidjan, în anii 1990.
Peste 100 de mii de etnici armeni au fost forțați să fugă, iar Armenia a acuzat Azerbaidjanul că practică curățare etnică - o afirmație pe care Azerbaidjanul o neagă, spunând că oamenii pot rămâne în provincie și să fie integrați în Azerbaidjan.
Cele două țări au purtat două războaie în ultimele trei decenii și până acum nu au reușit să ajungă la un acord de pace.
Rusia se prezintă drept garantul securității între Azerbaidjan și Armenia și are trupe de menținere a păcii în regiunea Nagorno-Karabah, dar războiul declanșat în Ucraina i-a determinat pe unii analiști să spună că influența Moscovei în zonă este tot mai mică.
Turcia are strânse legături lingvistice și culturale cu Azerbaidjan și a oferit Baku sprijin militar și politic în timpul conflictului său de trei decenii cu Armenia, cu care Ankara nu are relații diplomatice oficiale.
Agenția iraniană de știri IRNA a citat Ministerul de Externe spunând că miniștrii de externe ai celor cinci țări vor să vorbească despre probleme regionale „fără interferența țărilor neregionale și occidentale”.
Aceasta a fost o referire implicită la Statele Unite și Uniunea Europeană, care au încercat să medieze un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan.
Primele discuții în cadrul Platformei 3+3 din Caucazul de Sud au avut loc în 2021. Georgia nu a participat nici atunci la întâlniri, deoarece spune că ar prefera ca cele trei națiuni din Caucaz să se întâlnească fără implicarea Ankarei, Moscovei și Teheranului.
De teama unei invazii azere, o organizație armenească instruiește civilii să se apere
Pe un teren din nordul Erevanului, se antrenează un grup din cele aproximativ 100 de persoane instruite de organizația neguvernamentală VOMA. Numele organizației este abrevierea unei expresii armeane care înseamnă „arta supraviețuirii.” Motto-ul VOMA, scandat de grupurile venite la antrenament pe 19 octombrie, este „Armata națiunii”.
VOMA, fondată în 2014, punea inițial accentul pe formarea abilităților de supraviețuire în aer liber. În 2016, după conflictul de patru zile din Nagorno-Karabah, VOMA a început să pregătească oameni atât în domeniul supraviețuirii, cât și pentru a căpăta deprinderi militare de bază.
Arsen, un tânăr cunoscător de engleză și purtător de cuvânt al grupului, a declarat pentru RFE/RL că numărul celor care se înscriu la antrenamente crește după fiecare nouă criză de violență cu Azerbaidjan.
Cea mai recentă înscriere în masă la VOMA a survenit după ofensiva militară a trupelor azere din 19 septembrie, încheiată cu recucerirea completă a regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan, punând capăt prezenței de secole a etnicilor armeni în regiune.
Elina, o cetăţeană olandeză provenind dintr-o familie cu rădăcini armenești, s-a înscris la antrenamente din cauza zvonurilor referitoare la posibilitatea ca, în viitorul apropiat, Azerbaidjanul să invadeze sudul Armeniei. „Cred că este o amenințare reală, având în vedere că tocmai au invadat și au preluat [Nagorno-Karabah]”, a spus Elina. S-a alăturat cursului VOMA pentru că „atunci când trăiești într-o țară care este în permanență amenințată. de război, fiecare cetățean ar trebui să fie pregătit să se protejeze.”
În 2021, Azerbaidjan a cerut Curții Internaționale de Justiție să se asigure că Erevanul desființează VOMA, despre care Baku a susținut că „se implică în incitarea la ură rasială și la violența motivată rasial, care vizează azeri”.
VOMA susține că misiunea sa este pur defensivă și că urmărește să pună la punct „un arici” în Armenia, o forță de reacție care să facă țara „foarte dureroasă la atingere”.
Arsen râde când este întrebat despre articolele frecvente din presa de stat azeră care vizează grupul. „Avem fotografiile cu fețele noastre pe canalele Telegram din Azerbaidjan spunând că suntem cu toții teroriști”, a spus el. „Bucătarul nostru a fost prezentat pe rețelele sociale azere ca fiind instructor-terorist. Ne prăpădim de râs când vedem toate acestea.” Dar fața lui se crispează vorbind despre implicațiile unei imagini publice defavorabile. „Nu-mi prea place la vârsta mea să fiu numit terorist”.
Pe lângă antrenament, VOMA construiește în prezent și buncăre în toată Armenia, care vor fi folosite în cazul unei invazii. Buncărele sunt construite din pământ și cherestea, iar în unele cazuri, anvelope uzate pentru camioane. Grupul speră să instaleze mii de buncăre simple în toată țara.
Arsen spune că antrenamentele VOMA, care formează mii de oameni în fiecare an, sunt cheia apărării naționale a Armeniei. „Când oamenii se unesc, se pot proteja”, a spus el. „O persoană poate avea toate abilitățile din lume, dar, dacă este singură, nu înseamnă nimic. Când ești alături de alți oameni uniți de un singur scop - să se protejeze pe ei și familiile lor - atunci vă transformați într-o mână uriașă care poate suporta suferința și care poate face ceea ce trebuie făcut”.