Discursul președintelui rus Vladimir Putin despre starea națiuni, programat marți 21 februarie, vine cu trei zile înainte ca invazia neprovocată pe care a declanșat-o împotriva Ucrainei să intre în al doilea an și la o zi după ce președintele american Joe Biden a făcut o vizită surpriză la Kiev.
Constituția Rusiei cere ca președintele să se adreseze odată pe an parlamentului despre starea națiunii, iar Putin nu a mai făcut-o din aprilie 2021.
O zi după discursul președintelui, cele două camere ale parlamentului Rusiei urmează să se reunească într-o sesiune extraordinară, urmată de un mare miting popular și de un concert la Moscova - indicii că s-ar putea să se întâmple ceva, apreciază jurnalistul RFE/RL, Steve Gutterman.
Discursul va fi urmărit pentru declarații sau semnale privind planurile lui Putin și viitorul politic al Rusiei. Discursul vine cu aproximativ 13 luni înainte ca țara să organizeze următoarele alegeri prezidențiale, în martie 2024, și urmează amendamentelor constituționale care îi permit lui Putin să candideze pentru încă două mandate de șase ani.
Ce ar putea aduce discursul lui Putin?
Escaladare
Aflat luni la Kiev, în vizita sa surpriză, președintele american Joe Biden declara între altele: „Când Putin și-a lansat invazia cu aproape un an în urmă, a crezut că Ucraina este slabă și Occidentul este divizat. A crezut că poate rezista mai mult decât noi. Dar s-a înșelat amarnic”.
Mulți analiști cred însă că și acum Putin speră să fie mai „rezilient” decât Occidentul. Mizează pe o erodare treptată a sprijinului occidental pentru Ucraina, care s-ar traduce și într-o reducere a livrărilor de arme, ceea ce – într-un târziu – i-ar permite să obțină o victorie.
Compromis sau „linii roșii”
Pare foarte puțin probabil ca Putin să lase de înțeles că ar fi dispus la vreun compromis, ca să nu mai vorbim de concesii.
În plus, dacă Rusia speră să reziste mai mult decât Ucraina și Occidentul, trebuie să gândească în termeni de luni sau chiar ani. Ceea ce s-ar putea să nu fie un obstacol pentru liderul de la Kremlin, care nici până acum nu s-a arătat îngrijorat de numărul mare de pierderi suferite de armata rusă pe frontul din Ucraina.
Vorbind pe 18 februarie la Conferința de Securitate de la München, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că potrivit calculelor unor experți militari, aproximativ 200.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți deja.
Kiev-ul promite pe de altă parte să-și recâștige toate teritoriile ocupate, inclusiv Peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în 2014.
Chiar dacă Putin s-ar gândi la vreun compromis de genul teritorii ocupate pentru o încetare a focului, există o piedică majoră creată tot de el: în septembrie anul trecut a decretat, în mod oficial, anexarea în totalitate a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, deși sunt controlate numai parțial de forțele ruse.
În consecință este mai probabil ca Putin să dea un nou ultimatum Kiev-ului și Occidentului, să traseze noi „linii roșii” sau să amenințe cu consecințe concrete, dacă aceste „linii roșii” nu sunt respectate.
Aici intră în primul rând amenințarea cu o escaladare nucleară.
Mai departe de Ucraina
Presa de stat rusă a relatat că legislativul va adopta legi referitoare la cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia în septembrie, așa că este posibil ca discursul lui Putin să includă o nouă revendicare sau cerere referitoare la acele regiuni. Oficialii ruși au afirmat în mod repetat că Kiev-ul și Occidentul trebuie să accepte că acele regiuni și Crimeea fac acum parte din Rusia, cerere respinsă categoric.
Dar au existat și speculații că toate ceremoniile pregătite după discursul despre starea națiunii ar putea sugera că Rusia va folosi ocazia pentru a aduce Belarus și mai aproape de Rusia sau pentru a implica direct țara vecină în războiul din Ucraina. Ar putea prevesti și o posibilă schimbare a statutului Osetiei de Sud și Abhaziei, regiunile separatiste din Georgia, controlate de Moscova. Rusia le-a recunoscut independența dar nu le-a anexat.
