Linkuri accesibilitate

Bătălia pentru Bahmut continuă. Secretarul general ONU vizitează Ucraina


Un soldat ucrainean într-un tanc pe linia frontului, în apropiere de Bakhmut, la 6 martie.
Un soldat ucrainean într-un tanc pe linia frontului, în apropiere de Bakhmut, la 6 martie.

Liderii ucraineni susțin în continuare că trupele lor rezistă în Bahmut - scena unor luni de lupte brutale și costisitoare - chiar și în timp ce armata rusă anunța că e pe punctul să cucerească orașul și să avanseze în Ucraina.

„Capturarea orașului Bahmut va permite continuarea operațiunilor ofensive în adâncimea liniilor de apărare ale forțelor armate ale Ucrainei”, a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, pe 7 martie, în timpul unei întâlniri televizate cu ofițerii militari.

Anterior, președintele Volodimir Zelenski afirma într-un discurs video că Kievul vrea să trimită mai multe trupe în orașul din regiunea estică Donețk. Comandanții militari, spunea el, sunt de acord cu această strategie, în opoziție cu comentariile unora experți militari din afara țării care sunt de părere că Ucraina ar trebui să ia în considerare retragerea înainte ca forțele sale să fie izolate și încercuite.

„Comandamentul a susținut în unanimitate” decizia de a nu se retrage, a declarat Zelenski în seara zilei de 6 martie. „Nu au existat alte opinii. I-am cerut comandantului suprem să găsească forțele adecvate pentru a-i ajuta pe băieții noștri din Bahmut”.

Grupul de mercenari Wagner al Rusiei conduce asaltul asupra Bahmut, care avea o populație de 70 de mii de locuitori înainte de război. Grupul a suferit pierderi masive în bătălia pentru acest oraș despre care liderii militari americani și alți lideri militari occidentali spun că are o valoare strategică foarte mică.

Comandamentul militar de la Kiev susține că, în ultimele 24 de ore, au murit 1600 de soldați ruși - ceea ce ar reprezenta un record de pierderi într-o zi de război.

Ucraina a suferit, de asemenea, pierderi grele în această bătălie, dar statisticile privind victimele și informațiile de pe câmpul de luptă furnizate de cele două părți sunt greu de confirmat din surse independente.

Secretarul general ONU la Kiev

în timp ce luptele făceau ravagii, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a sosit în seara zilei de 7 martie în Ucraina, pentru a se întâlni cu Zelenski pe 8 martie.

Guterres și-a petrecut ziua de 7 martie în Polonia, unde liderii de acolo au anunțat că Varșovia va trimite în Ucraina, în această săptămână, zece tancuri Leopard 2.

Între timp, armata ucraineană a făcut publică identitatea unuia dintre soldații săi care pare să fi fost executat de ruși după ce a căzut prizonier la Bahmut.

Prizonier de război ucrainean neidentificat, cu câteva momente înainte de a fi împușcat mortal de către soldații ruși după ce a strigat „Glorie Ucrainei!” Nu sunt cunoscute data și locul.
Prizonier de război ucrainean neidentificat, cu câteva momente înainte de a fi împușcat mortal de către soldații ruși după ce a strigat „Glorie Ucrainei!” Nu sunt cunoscute data și locul.

Videoclipul cu presupusa execuție a stârnit indignare după ce a fost postat pe rețelele de socializare, pe fondul apelurilor ca o anchetă pentru crime de război să fie deschisă de Curtea Penală Internațională.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că Washingtonul este la curent cu acest videoclip „sfâșietor” și a adăugat că Moscovei ar trebui să-i fie rușine de acțiunile sale în război. El a precizat că nu este prima dovadă a unor aparente abuzuri comise de forțele Kremlinului în Ucraina.

Cine ar putea judeca crimele de război comise de forțele ruse  în Ucraina?

Autoritățile ucrainene au înregistrat deja (februarie 2023) peste 71.000 de presupuse crime de război comise de trupele rusești.

La Haga va fi creat la primăvară un Centru Internațional pentru judecarea Crimelor de Război comise în Ucraina (ICPA).

  • Coordonat de Curtea Penală Internațională și Eurojust, structura UE pentru cooperare în domeniul justiției penale.

Curtea Penală Internațională (ICC) – conduce deja o echipă internațională, formată din experții din peste 20 de țări, care examinează dovezile.

  • Rusia a semnat acordul de la Roma din 2000, care a stabilit crearea CPI dar nu l-a ratificat. În 2016, președintele rus Vladimir Putin a decis înghețarea procesului de ratificare.
  • Ucraina este membră CPI. Crimele de război, actele de genocid sau crimele împotriva umanității și comise pe teritoriul țării pot fi judecate de CPI.
  • CPI nu va putea judeca crima de agresiune (lansarea unei agresiuni militare deliberate) comisă de ruși, pentru că Rusia nu este membră CPI. Este considerată de juriști crima din care derivă toate celelalte crime.
  • Posibilii agresori ruși nu vor putea fi obligați să apară în fața tribunalului, pentru că au imunitate internațională.

Tribunale ucrainene – ar putea judeca dar nu-i vor putea aduce în tribunal pe rușii acuzați de diverse crime. Fiind tribunale ucrainene, s-ar putea ca verdictele să nu fie considerate echitabile de comunitatea internațională.

Tribunale mixte: formate din judecători ucraineni și internaționali. Ar prezenta aceleași dezavantaje ca un tribunal local.

Tribunal special pentru crime de agresiune, creat printr-un acord între Ucraina și Națiunile Unite, dar ocolind Consiliul de Securitate ONU, în care Rusia are drept de veto.

  • Ar putea fi înființat prin decizia Adunării Generale ONU (UNGA).
  • Ar putea cere ridicarea imunității politicienilor de rang înalt. În baza legislației internaționale, liderii lumii nu se bucură de imunitatea dacă sunt judecați pentru crime grave, de un tribunal reprezentând comunitatea internațională.
  • Există un precedent, așa-numitul „Tribunal al Khmerilor Roșii” din Cambodgia, creat în 1997, printr-o rezoluție a Adunării Generale ONU.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Indivizi sau state ar putea înainta plângeri civile. Rusia însă nu mai este parte a Convenției Europene pentru Drepturile Omului din septembrie 2022.

(Sursă: Rikard Jozwiak, „Wider Europe Briefing”, RFE/RL)

Anterior, în dimineața acestei zile, a fost declarată o alertă de raid aerian în întreaga Ucraină, dar nu au fost raportate atacuri rusești, iar alarma a fost ridicată după mai puțin de o oră.

Volodimir Nazarenko, un comandant al trupelor ucrainene din Bahmut, a vorbit într-o înregistrare video pe Telegram pe 6 martie despre situația dificilă din Bahmut și din jurul acestuia, dar el și alți lideri au promis că vor continua lupta. „În Bahmut și din jurul lui este un adevărat iad, la fel ca pe întregul front de est", a declarat Nazarenko.

Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul la Washington, a estimat că eforturile de apărare ucrainene au epuizat substanțial resursele militare rusești, dar că forțele Kievului ar putea efectua acum o „retragere de luptă treptată” de pe unele poziții.

Cu toate acestea, comandanții ucraineni consideră că menținerea Bahmut ar împiedica forțele rusești să avanseze mai adânc în partea de vest a Donețkului, în direcția Sloviansk și Kramatorsk.

XS
SM
MD
LG