În faţa unei baricade reconstruite, şeful statului a amintit de oamenii care s-au răsculat în urmă cu 175 de ani împotriva abuzurilor şi represiunii. Steinmeier a amintit apoi că datorită acestor oameni, s-a răspândit „spiritul libertăţii” în lume. De aceea, pentru apărarea democraţiei este nevoie şi astăzi de „implicarea cetăţenilor şi cetăţenelor”.
Giffey a amintit de femeile care au participat la protestele care au izbucnit la Berlin pe data de 18 martie 1848. „Ştim că şi astăzi femeile din lumea întreagă trebuie să lupte în fiecare zi pentru drepturile lor. Deseori, ecoul acestei lupte nu pătrunde în urechile noastre”, a mai spus ea, amintind de represiunea contra femeilor din Iran. Giffey a amintit apoi şi de soarta femeilor refugiate din Ucraina.
Cimitirul victimelor berlineze de la 1848
Revoluţia burghezo-democratică de la 1848, izbucnită în februarie în Franţa, s-a extins rapid şi a cuprins aproape toate ţările din Europa. O expoziţie virtuală, postată pe pagina cimitirului unde au fost înmormântaţi cei peste 280 de victime berlineze, aminteşte şi de momentele principale ale Revoluţiei din Europa. Inclusiv de revoluţia din Transilvania şi din Principatele Dunărene, Ţara Românească şi Moldova. În acest context se aminteşte, de rolul jucat de Ana Ipătescu (1805-1875).
Expoziţie în aer liber
În faţa palatului, unde au fost împuşcaţi cei mai mulţi revoluţionari, astăzi reconstruit şi transformat într-un muzeu care poartă numele de Humboldt Forum, s-a instalat un stâlp comemorativ din sticlă. (Pentru alte detalii despre Humboldt-Forum a se vedea: „Reconsiderarea critică a colonialismului german”, RFE, 19. 5. 2020.)
„Fumez, nu cred în Dumnezeu şi port pantaloni”
Este vorba despre Louise Aston (1814-1871), o scriitoare şi democrată radicală care s-a opus convenţiilor vremii şi care a îndrăznit să afirme că nu crede în Dumnezeu, că fumează în public şi poartă pantaloni.
În capitala Germaniei există numeroase locaţii care amintesc de Revoluţia paşoptistă. Pe lângă plăci comemorative, aminteşte de revoluţie şi piaţa vestică din faţa Porţii Brandenburg care se numeşte „18 martie”. Nu întâmplător, primele alegeri libere din fost Germanie comunistă, din defuncta Republică Democrată Germană (RDG/DDR), au fost programate pe data de 18 martie 1990.
Ziua de 18 martie a rămas în istoria germană ca o dată simbolică importantă, marcând şi începuturile fragile ale democraţiei moderne.
