Linkuri accesibilitate

Biden a sosit în Europa pentru discuții despre Ucraina


Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, îl întâmpină pe președintele american, Joe Biden, la Palatul Bellevue din Berlin, Germania, 18 octombrie 2024.
Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, îl întâmpină pe președintele american, Joe Biden, la Palatul Bellevue din Berlin, Germania, 18 octombrie 2024.

Președintele SUA, Joe Biden, va purta discuții cu privire la Ucraina pe 18 octombrie, la Berlin, cu liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii, la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a prezentat oficialilor UE și NATO un set de măsuri care, în opinia sa, ar putea schimba cursul războiului în favoarea Kievului.

Călătoria lui Biden are loc în timp ce Rusia și-a intensificat atacurile asupra orașelor și infrastructurii din Ucraina, care au culminat vineri cu ceea ce un oficial ucrainean a numit „unul dintre cele mai masive” atacuri cu drone asupra țării.

Aflat la finalul mandatului său, președintele SUA a sosit în Germania joi seara, într-o vizită de 24 de ore. Inițial, președintele american urma să viziteze timp de patru zile Germania, săptămâna trecută, fiind așteptat și la o reuniune a grupului Ramstein, format din cca 50 de aliați ai Kievului, pentru a discuta despre ajutorul militar suplimentar către Ucraina. Cu toate acestea, Biden și-a anulat călătoria pentru a coordona răspunsul Statelor Unite la uraganul Milton.

Biden și-a început vizita întâlnindu-se cu președintele german Frank-Walter Steinmeier, care i-a înmânat Marea Cruce a Ordinului de Merit, cea mai înaltă distincție germană.

Joe Biden, purtând cea mai înaltă distincție a Germaniei - Marea Cruce a Ordinului de Merit - care i-a fost oferită „pentru merite deosebite” de către președintele Frank-Walter Steinmeier.
Joe Biden, purtând cea mai înaltă distincție a Germaniei - Marea Cruce a Ordinului de Merit - care i-a fost oferită „pentru merite deosebite” de către președintele Frank-Walter Steinmeier.

Liderul american va purta apoi discuții cu cancelarul german Olaf Scholz, cu președintele francez Emmanuel Macron și cu prim-ministrul britanic Keir Starmer.

Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat că Biden încearcă „să facă angajamentul nostru față de Ucraina durabil și instituționalizat pe termen lung”.

La 17 octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a prezentat la Bruxelles detaliile „planului său de victorie” liderilor din UE și oficialilor NATO, încercând să îi convingă să invite Ucraina să se alăture alianței militare - o măsură care, în opinia sa, ar diminua voința Moscovei de a continua războiul și ar forța-o să negocieze cu bună credință.

Cu toate acestea, deși a declarat că Ucraina va deveni în cele din urmă membră, NATO nu a oferit până acum un termen limită clar, iar președintele rus Vladimir Putin a declarat că intenția Kievului de a adera la alianță a fost unul dintre motivele invaziei Rusiei.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că „planul de victorie” este un „semnal puternic” din partea lui Zelenski, dar s-a abținut să-i dea aprobarea.

„Planul are multe aspecte și multe probleme politice și militare pe care chiar trebuie să le discutăm cu ucrainenii pentru a înțelege ce se află în spatele său, pentru a vedea ce putem face, ce nu putem face”, a declarat Rutte la Bruxelles.

Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat și ea că, deși calea Kievului către o eventuală aderare la NATO este ireversibilă, „nu ne aflăm acum în punctul în care alianța să discute despre trimiterea unei invitații pe termen scurt”.

Responsabilul UE pentru politică externă și securitate, Josep Borrell, a declarat pentru RFE/RL, la Bruxelles, că dorește să audă detaliile planului, nemijlocit de la Zelenski, înainte de a-l comenta. El a adăugat însă că Ucraina trebuie să primească garanții de securitate mai bune și mai puternice, deoarece securitatea Ucrainei este securitatea Europei.

Kievul a întâmpinat dificultăți în a-și mobiliza aliații occidentali, în timp ce forțele sale, depășite numeric și în armament, s-au confruntat cu înaintarea lentă, dar continuă, a trupelor ruse în est.

În plus, viitoarele alegeri prezidențiale din SUA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care cei doi candidați, vicepreședintele Kamala Harris și fostul președinte Donald Trump, ar aborda războiul din Ucraina .

Trump îl acuză pe Zelenski pentru declanșarea războiului cu Rusia

Donad Trump, care l-a criticat în mod repetat pe Zelenski în timpul campaniei prezidențiale, l-a acuzat pe 17 octombrie pe liderul de la Kiev că ar fi contribuit la declanșarea conflictului, chiar dacă războiul a început odată cu invazia militară a Rusiei.

„Asta nu înseamnă că nu vreau să îl ajut [pe Zelenski], pentru că îmi pare foarte rău pentru acei oameni. Dar el nu ar fi trebuit să lase niciodată războiul să înceapă. Războiul este perdant”, a declarat Trump în podcastul lui Patrick Bet-David.

Între timp, Rusia a lansat un nou atac cu drone asupra Ucrainei la începutul zilei de 18 octombrie. Este unul din cele mai mari atacuri din ultima vreme, a anunțat șeful administrației militare de la Kiev, Serhi Popko.

„Trupele ruse au efectuat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra populației civile și a infrastructurii din Ucraina. Dronele inamice au amenințat, de asemenea, Kievul. Însă, datorită activității coordonate a forțelor de apărare, toate dronele care se îndreptau spre capitală au fost neutralizate”, a scris Popko pe Telegram.

Nu au fost raportate imediat victime în timpul atacului asupra Kievului, care a durat mai mult de 4 ore și jumătate, a spus Popko.

Forțele aeriene ale Ucrainei au declarat că atacurile au vizat orașele Kiev, Cerkasî, Zitomir, Vinița, Cernihiv, Sumî și Poltava, iar alertele antiaeriene erau încă active în unele regiuni. Apărarea aeriană ucraineană a doborât 80 din cele 135 de drone lansate de Rusia, a precizat aceasta pe Telegram.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG