Binecuvântarea nu este o ceremonie similară cu cea a „sacramentului căsătoriei”, oficiată de către un preot în cazul cuplurilor heterosexuale.
În Germania, căsătoriile homosexuale civile sunt legale. Biserica Evanghelică le recunoaşte şi nu se opune formelor de parteneriat care nu corespund schemelor tradiţionale. Inclusiv a formelor de convieţuire alese de clerici, femei sau bărbaţi.
Secretarul de Stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin, citat de televiziunea austriacă, ORF, a declarat că nici o biserică locală nu poate lua decizii în legătură cu linia oficială a bisericii universale. Cardinalul, care este cel mai important ierarh catolic după Papa Francisc, a mai precizat că Vaticanul s-a pronunţat de câteva ori în ceea ce priveşte această chestiune. Întrebat dacă el consideră decizia catolicilor din Germania ca o formă de „rebeliune”, cardinalul a răspuns diplomatic, afirmând că în cadrul bisericii au existat şi în trecut anumite tensiuni şi păreri divergente. Vaticanul va continua dialogul cu episcopii germani, a mai spus înaltul demnitar al Sfântului Scaun.
Calea sinodală din Germania şi confruntarea cu linia Vaticanului
Conferinţa participanţilor la mişcarea germană, cunoscută sub denumirea „Calea Sinodală”, a decis în urmă cu câteva zile să accepte binecuvântarea controversată, neţinând cont de opoziţia unor episcopi conservatori. (Cf. „Lupta pentru reforma bisericii catolice. O adunare sinodală cere schimbări”, RFE, 5. 2. 2020.) Încă nu s-a stabilit concret cum va fi celebrată această binecuvântare. Propuneri în acest sens vor fi concretizate abia în 2026 şi vor putea fi aplicate cu acordul episcopului din fiecare dieceză (eparhie) în parte.
„Calea sinodală” s-a înfiinţat în 2019, în urma numeroaselor scandaluri sexuale în care erau implicaţi reprezentanţi ai clerului catolic. („Abuzuri sexuale zguduie Biserica romano-catolică din Germania”, RFE, 10.3. 2021 şi „Inspectorii Papei cercetează abuzurile sexuale ale unor clerici din Germania”, RFE, 9.6. 2021.)
Conferinţa Episcopilor Catolici şi Comitetul Central al catolicilor din Germania au decis atunci să-şi asume responsabilitatea şi să înceapă un dialog social în care vor fi implicaţi credincioşii şi victimele. Totodată, Calea Sinodală era concepută ca un forum de discuţii, destinat recâştigării încrederii din partea credincioşilor care cu miile au părăsit biserica. Liniile directoare ale noului organism prevedeau, de asemenea, modificări privind formele de viaţă ale episcopilor şi preoţilor, însuşirea moralei sexuale moderne şi renunţarea la gândirea tradiţional-conservatoare în ceea ce priveşte celibatul preoţilor, rolul femeilor în biserică (adică hirotonirea femeilor întru preoție), homosexualitatea, avortul sau divorţul. Într-o primă reacţie, Papa a încurajat tendinţa pentru reforme, dar, în acelaşi timp, el a avertizat, în iunie 2019, faţă de o prea mare apropiere de spiritul vremii (Zeitgeist).
Temele dezbătute în cadrul acestui organism, care practic şi-a încheiat misiunea, vor continua să se afle pe ordinea de zi în mai multe consilii sinodale.
Vaticanul reacţionează dur
Nunţiul apostolic, Nikola Eterović, acreditat la Berlin, s-a adresat Conferinţei Episcopilor catolici, anunţând că Vaticanul nu este de acord cu crearea unor consilii sinodale, adică a unor structuri mixte, compuse din credincioşi şi clerici.
Poziţia categorică a Sfîntului Scaun a fost formulată şi într-o scrisoare a secretarului de stat al Vaticanului, cardinalul Pietro Parolin (cosemnată de cardinalii Luis Ladaria şi Marc Ouellet) adresată lui Georg Bätzing, preşedintele Conferinţei Episcopilor catolici din Germania.
Într-un interviu acordat de Bätzing televiziunii publice germane (ZDF), acesta a spus că biserica din Germania nu se va abate de la hotărârile luate de mişcarea sinodală în ceea ce priveşte „calea reformelor”.
În opinia unor comentatori, biserica s-ar afla în faţa unei sciziuni, similare cu cea produsă de Martin Luther, în urmă cu cinci secole. Reformatorul Luther a provocat nu numai o ruptură a bisericii, ci a impulsionat şi apariţia altor forme ale protestantismului.
