În legătură cu incidentele armate din Armenia, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a informat că secretarul de Stat Antony Blinken a stat de vorbă cu premierul Armeniei, Nikol Pașinian căruia i-a transmis adânca îngrijorare a Statelor Unite cu privire la acțiunile militare de-a lungul frontierei dintre Armenia și Azerbaijan, inclusiv informațiile cu privire la atacuri în interiorul Armeniei.
Blinken a subliniat nevoia dezangajării forțelor militare și l-a asigurat pe premierul Pașinian că Statele Unite vor cere oprirea imediată a ostilităților și o înțelegere vizând pacea între Armenia și Azerbaijan.
În același context, secretarul de stat Blinken l-a sunat și pe președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev pentru a exprima îngrijorare cu privire la acțiunile militare de-a lungul frontierei comune și i-a cerut lui Aliev să pună capăt ostilităților, subliniind că Statele Unite vor solicita încetarea imediată a acțiunilor militare și ajungerea la o înțelegere de pace. Într-o declarație de presă, deputatul democrat Adam Schiff a scris că din informațiile avute la dispoziție rezultă că Azerbaidjanul a atacat locuințele unor civili nevinovați în Nagorno Karabah și atacă și pe teritoriul Armeniei.
Schiff spune că violarea acordului de încetare a focului este un atac direct împotriva suveranității Armeniei și cere sistarea ajutorului american pentru Azerbaijan, de îndată și permanent. Rusia a anunțat că ar fi reușit să oprească ostilitățile, dar lupte au mai fost semnalate și după aceea.
Secretarul de Stat Blinken a declarat după anunțul Moscovei că se teme că Putin ar putea amplifica disensiuni între Armenia și Azerbaijan. „Suntem preocupați întotdeauna de posibilitatea ca Rusia să inflameze conflictul dintre Armenia și Azerbaijan pentru a distrage atenția de la Ucraina” – a declarat Blinken ziariștilor, în statul Indiana, adăugând că Rusia își poate folosi influența în regiune pentru a calma situația.
Părțile se acuză reciproc, dar chiar dacă declarațiile publice americane încearcă să mențină un echilbru este evident că ele iau act de faptul fără precedent documentat, în războiul de acum doi ani, că Azerbaijanul a atacat în interiorul Armeniei și nu doar în regiunea disputată Nagorno Karabach. Franța care deține președinția Consiliului de Securitate a arătat, printr-un comunicat al președinției că integritatea teritorială a Armeniei trebuie respectată.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
