Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a oferit sprijinul SUA pentru facilitarea discuțiilor bilaterale de pace cu Azerbaidjanul în cadrul unei convorbiri telefonice din 20 martie cu prim-ministrul armean Nikol Pașinian.
Departamentul de Stat al SUA precizează că, în cadrul convorbirii, Blinken „a reafirmat susținerea SUA pentru discuții directe și diplomație pentru o pace durabilă și sustenabilă în Caucazul de Sud și a subliniat că nu există o soluție militară”.
În declarație se mai spune că Blinken i-a mulțumit lui Pașinian „pentru angajamentul continuu al Armeniei față de pace și a încurajat pași concreți în găsirea de soluții la problemele nerezolvate”.
Potrivit serviciului de presă al biroului premierului armean, Blinken a reluat apel pentru deblocarea imediată a Coridorului Lacin, culoarul montan care leagă Armenia de enclava separatistă Nagorno-Karabah, și a subliniat că Statele Unite sunt pregătite să continue să sprijine acest proces.
Pashinian și Blinken au făcut un schimb de opinii cu privire la perspectivele de soluționare a relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan și la deschiderea legăturilor de comunicare în regiune, potrivit serviciului de presă al premierului.
Pașinian și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la recenta retorică agresivă a Azerbaidjanului.
Tensiunile s-au amplificat recent, deoarece coridorul Lacin a fost blocat de protestatari azerbaidjeni susținuți de guvern începând cu 12 decembrie.
Criza alimentară s-a agravat în Nagorno-Karabah din cauza livrărilor neregulate, iar prețul alimentelor și al altor bunuri a crescut semnificativ. S-au înregistrat, de asemenea, întreruperi periodice în aprovizionarea cu gaz și electricitate.
Dialog la Moscova pe tema coridorului Lacin
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a discutat despre Nagorno-Karabah în cadrul unei întâlniri la Moscova cu omologul său armean, Ararat Mirzoian. Lavrov a declarat că problema coridorului Lacin ar trebui să fie analizată exclusiv în contextul declarațiilor trilaterale și a subliniat că fiecare parte are propriile obligații.
El nu a detaliat ce ar trebui să facă Armenia în legătură cu deschiderea coridorului, dar a spus că problemele legate de drepturile și garanțiile de securitate pentru populația din Nagorno-Karabah ar trebui să fie rezolvate între reprezentanții din Karabah și Baku.
Lavrov a atacat, de asemenea, Bruxelles-ul și Washingtonul pentru că „își impun supravegherea” discuțiilor de pace dintre Erevan și Baku, acuzând Occidentul de „încercări nedisimulate... de a submina arhitectura de securitate a regiunii” și de a „izola Rusia” în regiune.
Întâlnirea lui Lavrov cu Mirzoian a avut loc la câteva zile după ce Pașinian a declarat că s-a plâns președintelui rus Vladimir Putin că are „probleme” cu trupele ruse de menținere a păcii din Karabah, avertizând asupra unei escaladări în regiune.
Baku și Erevan se află de ani de zile într-un conflict privind regiunea separatistă azeră Nagorno-Karabah, iar Statele Unite și Uniunea Europeană au preluat recent rolul principal în negocierile de pace dintre ele.
Separatiștii susținuți de Armenia au cucerit regiunea, populată în principal de armeni, de la Azerbaidjan în timpul unui război la începutul anilor 1990, în urma căruia au murit aproximativ 30 de mii de persoane.
Eforturile diplomatice de soluționare a conflictului au adus puține progrese, iar cele două părți au purtat un alt război în 2020, care a durat șase săptămâni înainte de o încetare a focului mediată de Rusia, armistițiu care a dus la pierderea controlului Armeniei asupra unor părți din regiune și a șapte districte adiacente.
La 12 martie, Ministerul Apărării din Armenia a respins ca „neadevărată” o acuzație din partea Azerbaidjanului potrivit căreia Erevanul transportă echipamente militare în regiunea Nagorno-Karabah pe rute terestre care ocolesc coridorul Lacin.
