Linkuri accesibilitate

Boris Johnson, Brexit-ul și garanțiile unui premier controversat


Militanți anti-Brexit demonstrând în fața Parlamentului la Londra
Militanți anti-Brexit demonstrând în fața Parlamentului la Londra

Scrisoarea premierului britanic adresată președintelui Consiliului European stîrnește neîncredere printre oficialitățile europene.

Premierul britanic Boris Johnson se va întâlni miercuri și joi cu cancelara germană Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta Brexit-ul și eventuala renegociere a acordului semnat deja de Uniunea Europeană cu fostul guvern britanic al premierului Theresa May. Dar ofensiva premierului britanic la Bruxelles a început chiar de luni.

Boris Johnson, Brexit-ul și UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:00 0:00
Link direct

Premierul britanic Boris Johnson i-a trimis luni seară o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, într-o tentativă de a redeschide negocierile privind acordul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Scrisoare în care propune să se renunțe la „plasa de siguranță” (backstop) care ar trebui să garanteze că Brexit-ul nu va atrage cu sine apariția unei granițe „dure” între regiunea Irlanda de Nord și Republica Irlanda, care rămâne în UE.

În schimb, Johnson propune să se discute despre „aranjamente alternative” pentru a controla traficul de frontieră și promite că guvernul său își va lua și o serie de „angajamente pentru a garanta respectarea acestor aranjamente”, dacă noile reguli nu sunt definitivate până la Brexit. În acest moment este stabilit ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, iar premierul Boris Johnson a promis că această dată va fi respectată, chiar dacă înseamnă un „Brexit fără acord”.

Potrivit unui diplomat european, citat de Politico.eu, se pare că scrisoarea lui Johnson este privită cu scepticism la Bruxelles. „Guvernul de la Londra nu pare de loc interesat să renegocieze acordul”, este opinia diplomatului european, în timp ce un oficial francez a calificat propunerea drept „nerealistă” pentru că nu poate fi de durată. „Vor accepta britanici mărfuri care nu respectă regulile lor, numai pentru a avea o graniță fără control? Greu de crezut și pentru cât timp?” - s-a întrebat oficialul francez, citat tot de Politico.eu.

Premierul britanic a vorbit luni, la telefon, și cu președintele american Donal Trump „Discuție excelentă cu @Boris Johnson” a scris Trump pe Twitter. „Am discutat despre Brexit și despre accelerarea negocierilor privind un acord comercial bilateral de liber schimb. Mă bucur să ne întâlnim la @G7, în Franța” a mai scris președintele american. Entuziasmul președintelui și perspectiva unui amplu acord bilateral de liber schimb, care ar putea compensa în mare parte pierderile suferite ca urmare a Brexit-ului, au fost însă temperare de liderul minorității democrate din Senatul american. Chuck Schumer i-a adresat o scrisoare secretarului de stat Mike Pompeo în care avertizează că „se opune categoric oricărei înțelegeri cu Marea Britanie”, care ar putea submina acordul de pace din Irlanda de Nord.

Este vorba de acordul din 1998, așa numitul Acord de Good Friday (Vinerea Marea) încheiat de Londra și Irlanda și semnat de toate partidele din Irlanda de nord, care a pus capăt deceniilor de lupte între catolici și protestanți, republicani și loialiști. Principala condiție atunci, prin care s-a ajuns la două decenii de pace, era că niciodată nu se va reinstaura o frontieră acolo. Prin acea frontieră, acum invizibilă, de 500 km, trec majoritatea mărfurilor irlandeze spre UE și a mărfurilor nord-irlandeze spre Irlanda, principalul partener comercial al nordului.

Poziția lui Schumer reflectă și poziția democraților majoritari în Camera Reprezentanților, iar orice tratat de liber schimb între Marea Britanie și Statele Unite trebuie să treacă prin Congres.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG