McDonald's, în fața magazinului Unirea, duminică dimineața. Printre taximetriști cu cafelele în mâini, florărese cu fuste crețe și vânzători de mărunțișuri, câțiva tineri se instalează cu o cutie plină de dosare, formulare și pliante. Întind un banner, la început cam strâmb, nu se distinge ce scrie pe el.
Apoi îl îndreaptă: Semnează pentru OAMENI NOI! Trecătorii vin și pleacă indiferenți, unii se opresc, ascultă cu atenție, uneori își scot pixul și completează formularele, alții au un surâs ironic în colțul gurii și pufnesc iritați. Un taximetrist citește ce scrie pe banner: Oameni noi, și comentează: „La vremuri noi, tot noi.” Se duce totuși să ia un pliant, ba chiar semnează și el după multe codeli („Că tot nu am clienți,” se scuză.)
Treizeci de asociații și partide au lansat campania de strângere de semnături pentru modificarea legislației electorale. Numărătoarea inversă a început pe 16 septembrie. În următoarele șase luni ei trebuie să strângă semnături suficiente pentru a convinge Parlamentul că este necesară discutarea modificărilor propuse. Și-au numit campania Oameni noi în politică, nu pentru că ar vrea o reîntoarcere la așa-zisul om nou al comunismului, homo sovieticus, ci pentru că la timpuri noi ar trebui oameni noi, iar pentru aceasta, ar trebui ca legislația electorală să se modifice radical. Este motivul pentru care ei propun înlăturarea pragului electoral, dublarea numărului de parlamentari care reprezintă dispora, ușurarea votului pentru românii din străinătate, reducerea numărului de semnături necesare pentru angajarea în lupta electorală și alegerea primarilor din două tururi de scrutin.
Este o luptă împotriva unor anomalii care au deformat legislația electorală și, prin urmare, democrația românească încă de la începutul anilor 1990. Nu va fi o bătălie ușoară: e vorba despre prevederi legislative care au dat, de-a lungul vremii, puteri discreționare partidelor de mare calibru în detrimentul partidelor mai mici sau al candidaților independenți. La ora actuală, susțin inițiatorii campaniei, s-a format un cartel politic exclusivist în care toți cei care intră plătesc cotizații de membru și dau declarații de fidelitate, iar cei care nu au referințe și nu fac parte din cercul de partide care-și pasează de la un mandat la altul frâiele puterii sunt în pericol să fie marginalizați sau scoși pe linie moartă. Invocarea democrației în cazul sistemului politic românesc, mai spun inițiatorii campaniei, ar fi într-o oarecare măsură abuzivă întrucât voința alegătorilor este deformată de redistribuirea voturilor partidelor care nu ating pragul electoral iar actualele partide parlamentare rămân nesancționate pentru abuzuri sau lipsa de eficiență.
Puterea politică și administrativă a ajuns pe mâna unui cerc restrâns de personaje și va fi nevoie de o campanie susținută și de un număr convingător de semnături pentru a determina establishmentul să renunțe la parte din privilegii. Mircea Șerdin, voluntar de la Uniunea Salvați România, îmi spune că s-au înarmat cu răbdare. „Sunt două bătălii, îmi spune el. Prima este cea din stradă, în care încercăm să convingem oamenii că aceste inițiative sunt bune. După aceea, următoarea bătălie este în Parlament unde acum, spre deosebire de alți ani, avem susținere politică.” Nu e prea târziu pentru alegerile următoare? îl întreb eu. S-a dovedit că politicienii blochează prin toate mijloacele la îndemână orice inițiativă legislativă care le-ar putea reduce din privilegii. Trebuie să gândim pe termen lung, îmi spune Mircea. O schimbare nu se petrece peste noapte. Că va fi peste un an, doi sau cinci, schimbarea trebuie să înceapă de undeva.
Adelina Chițescu spune că fie și numai faptul că le pot spune oamenilor cum văd ei viitorul clasei politice și al României e important. Chiar dacă nu ar avea succes, ceva tot ar rămâne de pe urma actualei campanii. „Măcar le arătăm oamenilor că există alternative și că pot produce schimbarea dacă-și pun în minte. Îi scoatem din amorțeală. Antrenăm mușchii civismului,” îmi spune Adelina. Îi reamintesc de ușurința cu care s-au strâns semnăturile pentru modificarea articolului constituțional referitor la definiția familiei, o campanie în mod explicit îndreptată împotriva legalizării relațiilor homosexuale. „Și oamenii care au semnat reprezintă un electoral posibil. Nu încercați să le explicați și lor de ce ar trebui schimbate regulile electorale” „Un electorat captiv al statului și al partidelor la putere, îmi spune Adelina. Au fost manipulați și va fi greu, practic imposibil să le schimbăm mentalitatea.” Speranța lor tot în tineri este.
De fapt, este ceva mai mult decât o nouă campanie. Mai degrabă un nou război.
Actorii români și campania „Fără penali în funcții publice”
Recent, s-a încheiat campania de strângere de semnături Fără penali în spațiul public. S-au strâns (cu destul de multă greutate) circa un milion de semnături pentru ca în Constituție să se prevadă că politicienii condamnați penal definitiv nu mai au ce căuta în funcții publice sau pe listele electorale. Pentru că Liviu Dragnea a fost condamnat pentru corupție și, luynile următoare, după recurs, ar putea ajunge în pușcărie, PSD s-a considerat direct vizat de campania #Fărăpenali.
Este în mare măsură adevărat: mulți lideri PSD, inclusiv parlamentari, sunt implicați în dosare de corupție și riscă ani mulți și buni de pușcărie. Ei spun însă că ar trebui să funcționeze prezumția de nevinovăție și să poată fi aleși chiar dacă sunt condamnați definitiv. Sistemul juridic românesc a inventat atâtea căi de atac încât practic se pot duce la capăt mandate fără a exista o sentință definitivă, chiar dacă probele vinovăției sunt de netăgăduit și mai multe instanțe au dat decizii de condamnare. Consilierul personal al prim-ministrului Dăncilă este condamnat la ani grei de pușcărie pentru corupție și este unul dintre artizanii politicilor de guvernare. Este în libertate grație hemiplegiei sistemului românesc de justiție și inexistenței unei prevederi constituționale care să le interzică penalilor să dispună cum vor de banii publici și de soarta populației. De asemenea, imunitatea parlamentară (scut de protecție creat exclusiv de partidele parlamentare pentru protecția propriilor membri) continuă să împiedice anchetele penale și să exonereze de vinovăție diverși politicieni, uneori până la prescrierea culpei.
Pe de altă parte, campania Oameni noi în politică vizează mulți alți aleși sau numiți pe post din țară, unde au existat chiar candidați aleși la primărie deși se aflau în arestul Parchetului județean acuzați de fraude.
Noua campanie este o continuare directă și firească a celei de dinainte. „Abia după prima fază de curățenie a scenei politice, mi se spune, adică după ce-i tragem pe linie moartă pe penali curățând listele electorale de toxine, putem repara și mecanismul alegerilor.” O operațiune de durată, dar timpul pare să fie de partea inițiatorilor acestei campanii: mulți dintre ei sunt foarte tineri. Au timp și energie. Sunt educați și au opinii ferme, s-au școlit în Occident, dar au revenit în țară. Pe unii i-a adus profesiunea, pe alții dorul. Îi unește îngrijorarea că, în Europa, România este țara cu cei mai mulți emigranți, copii abandonați și politicieni corupți și cu o scădere demografică catastrofală. Au revenit pentru că, spun ei, nu-și văd viitorul în altă parte. Dar, deocamdată, nici în România.
