Un proiect de strategie națională pentru protecția copilului provoacă tensiuni și proteste în Bulgaria. Opoziția de stângă, naționaliștii și Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe văd un pericol la adresa valorilor tradiționale (gen Convenția de la Istanbul).
Criticii strategiei afirmă că ea este inspirată și finanțată de Norvegia – „țara în care instituția de stat „Barnevarnet” confiscă copii de la parinți pe motiv că nu au asigurat suficientă lumină în casa, nu ştiu să facă o omletă,că tata este șomer și nu aduce bani etc. Sunt cazuri în care copiii ajung să crească în centre de plasament pentru că mama nu le-a cumpărat jucăriile potrivite. „Copii își pot turna părinții cea ce va putea ruina familia respectivă”, afirmă opozanții strategiei.
Ei mai spun că Norvegia finanțează crearea unui „Barnevarnet” bulgăresc. Guvernul Borisov nu recunoaște aceasta, afirmând că proiectul de strategie prevede măsuri nu pentru luarea copiilor ci pentru întărirea familiilor cu probleme.
Protestatarii atacă familiile adoptive care au preluat îngrijirea, contra plată de către stat, a celor aproape 30 000 de copii după închiderea orfelinatelor. Punând în prim plan finanțarea lunară a unui copil cu echivalentul a 1500 de euro, ei consideră că jumătate din aceasta sumă ar fi suficientă pentru asigurarea unui trai decent în propria familie aflată în criză din cauză lipsei de bani.
Proteste au avut loc la Sofia și în alte orașe mari în luna mai și în iunie.
Astfel de proteste, salutate de Biserica ortodoxă și de opoziția de stângă, nu au permis adoptarea Convenției de la Istanbul considerată un mijloc de legalizare a așa zisului al treilea sex.
Pentru a calma situația primul ministru Boiko Borisov a dat asigurări că proiectul de strategie nu va prevede confiscarea de copii. El a calificat drept informații false unele afirmații ale protestatarilor.
Președinta Agenției de stat pentru protecția copilului, Eleonora Lilova, a spus că nu vor fi aplicate practici străine valorilor tradiționale. Ea a atras atenția că în Bulgaria există numai 2300 de familii care cresc orfani,iar copii rămași fără familie sunt 1700 pe an.
„Nu există condiții să fie confiscați copii din familii normale”, a spus ea, adăugând: „Orice măsură pentru protecția copilului aflat într-un mediu ostil urmărește normalizarea situației și revenirea acestuia la părinți.”
Opt sute de părinți și 470 de copii au folosit în decurs de un an telefonul național pentru protecția copilului. Opozanții strategiei propun trecerea sub controlul statului a telefonului care acum este deservit de un ONG.
Centrele regionale de criză găzduiesc acum zeci de copii care au fost maltratați în cadrul familiei.
Lilova a recunoscut că procesul adoptării strategiei a fost oprit pentru a fi analizate din nou prevederile sale. După ea, în spatele protestelor se află organizații creștine ultraconservatoare.
