Primul ministru Boiko Borisov a prezentat la Bruxelles cererea Bulgariei de a fi admisă în mecanismul ERM2 – sala de așteptare a zonei euro.
„Bulgaria îndeplinește cele cinci criterii și lucrează foarte activ în vederea îmbunătățirii performanțelor sale”, a spus Borisov. El a mai declarat că a cerut liderior țărilor din zona euro să nu fie adăugate noi criterii sau modificate cele vechi.
„Bulgaria candidează comcomitent pentru ERM2 și Uniunea bancară. Nu vom accepta însă modificarea din mers a criteriilor”, a avertizat Borisov.
Experți financiari însă consideră că Sofia va condiționa intrarea în Uniunea bancară, respectiv punerea sistemului său bancar sub controlul Băncii Centrale Europene, de admiterea în mecanismul ERM2. În caz contrar Bulgaria va renunța practic la suveranitatea sa financiară fără a avea garanțiile oferite de zona euro.
Premierul a declarat că nu actualii guvernanți ci foștii comuniști sunt de vină ca veniturile cetățenilor au scăzut după căderea comunismului.
„După 1990, a spus Borisov, milioane de bulgari au plecat în Occident. Și acum sunt atrași cu salarii mai mari medici, ingineri, electroniști, experți IT. Am rămas în urmă cu 45 de ani din vina fostului Partid comunist. De la instalarea, în urmă cu trei ani, a guvernului centrist salariile au crescut cu 12%.”
Borisov a subliniat că intrarea în zona euro va întări încrederea investitorilor în Bulgaria.
„Zona euro este nucleul Europei și Bulgaria nu-și poate permite să rămână la periferia”, a spus el. „Țara va urmări realizarea unor ritmuri de creștere economică de peste 6%.”
Guvernul însă se teme că se poate repeta situația cu zona Schengen – Bulgaria a îndeplinit în 2011 criteriile de aderare, dar șapte ani mai tărziu nu este admisă, fiind evocate motive gen insuficiente reforme, corupție și crimă organizată.
Diplomați occidentali afirmă că Sofia a obținut sprijinul lui Jean-Claude Juncker, Angelei Merkel și Emanuel Macron pentru aderarea la zona euro, însă Banca centrala europeană nu este entusiazmată evocând falimentul, în urmă cu patru ani, a celei de a patra ca mărime bancă bulgară KTB, urmat de demisia guvernatorului Băncii centrale și de alegeri anticipate. Există temerea că Bulgaria va putea deveni o a două Grecie ce trebuie salvată cu banii partenerilor mai bogați.
