Scandalul stârnit de dezvăluirile referitoare la firma de consultanță Cambridge Analytica a ajuns și în România. Firma se ocupă de strategii, PR, relații cu presa, branding și copywriting și, conform unor dezvăluiri recente, se folosea de metode neortodoxe de manipulare, utilizând, printre altele, algoritmii Facebook pentru a selecta și ținti electoratul vulnerabil sau indecis. Pentru aceasta s-ar fi folosit, ilegal și imoral, de informațiile cuprinse pe zeci de milioane de pagini ale rețelei de socializare. Pe baza acestor profiluri Cambridge Analytica ar fi realizat, cu ajutorul psihometriei, un program de calculator pentru a influența rezultatul votului prezidențial în Statele Unite. Și nu numai.
După cum a ieșit la iveală, nu este singura afacere electorală tulbure în care s-au implicat. Firma pare să fi întreținut o corespondență susținută cu liderii PSD înaintea alegerilor din 2016, după cum spune consultantul britanic pe probleme de media Rupert Wolfe-Murray, citat de pagina de net emerging-europe.com. Pe atunci, Wolfe-Murray se afla în România. El afirmă că ar fi primit, cu patru luni înaintea alegerilor, un mesaj de la unul dintre șefii Cambridge Analytica, Mark Turnbull. Acesta îi spunea că intenționează să formeze o echipă din doi oameni care să ofere vreme de două-trei luni consultanță și asistență media pentru un partid politic din România. Era o ofertă implicită, însă consultantul britanic pretinde că a refuzat pentru că intra în contradicție cu „principiile sale de etică”. Consultantul spunea că a lucra în țări ca România presupune să respecți un riguros cod etic personal, altminteri ai fi în pericol să te scufunzi din cauza corupției.
Atât Partidul Social Democrat cât și Mark Turnbull de la Cambridge Analytica neagă că ar fi colaborat în timpul alegerilor din 2016 sau în oricare altă situație. „Asta ar fi culmea!” spunea Liviu Dragnea, iar biroul de presă PSD transmitea oficial că „PSD nu a lucrat cu această companie și nici nu a solicitat o astfel de colaborare, nici în perioada alegerilor generale din 2016, nici într-o altă perioadă, înainte sau după acest scrutin electoral. Cu toate acestea, reporterii postului britanic de televiziune Channel 4 News care pretindeau că ar vrea consultanță pentru alegerile din Sri Lanka, l-au înregistrat cu camera ascunsă pe Mark Turnbull care spunea că ar fi avut un proiect extrem de secret, dar plin de succes „într-o țară est-europeană,” fără a fi clar despre care era vorba. Am activat acolo fără să știe cineva de existența noastră, spunea el. Pe de altă parte, șefii de la Cambridge Analytica recunosc că au fost implicați în peste 200 de campanii electorale, inclusiv în Nigeria, Kenya, Republica Cehă sau India.
La ora actuală este neclar dacă această agenție a fost implicată în vreo campanie electorală românească. Organizația face parte dintr-o companie-mamă, SCL Group, care are o sucursală și în România. Inițial a fost condusă de Dan Mureșan, fiul fostului ministru al Agriculturii Ioan Mureșan. Dan Mureșan a fost trimis de SCL Group în Kenya, în 2012, pentru a-l asista pe Uhuru Keniatta, președintele țării în campania electorală, și a fost găsit mort în camera de hotel, în condiții dubioase și încă neelucidate. Astăzi, SCL Romania este condusă de Peter Imre, fost, printre altele, director general la Philip Morris și Adevărul Holding, ginere al lui Teodor Meleșcanu care este ministru de Externe și fost șef al Serviciului de Informații Externe. Nu a fost încă dovedită relația companiei cu mediul politic românesc, însă firma a fost angajată anul trecut să desfășoare campanii de promovare ale luptei anticorupție.
Chiar dacă relația firmei de consiliere cu entități (guvernamentale, politice sau nu) din România, de va fi fiind vreo relație, este neclară întrucât contractul este foarte discret și criptic, este cert că românii sunt victimele civile ale unui război informațional purtat la toate nivelurile de comunicare iar paginile de socializare sunt cele mai sângeroase teatre de luptă. Aici se manifestă diverși agenți de influență, sunt lansate campanii de compromitere sau de susținere, sunt lansate și amplificate zvonuri.
Conform unui Eurobarometru efectuat în februarie la cererea Uniunii Europene la care au răspuns peste 25 de mii de cetățeni din toate cele 28 de state ale Uniunii, românii nu mai au mare încredere în presa scrisă sau online. Ei au devenit, în schimb, dependenți în mare măsură de știrile de pe paginile de socializare, fiind implicit vulnerabili la campaniile de manipulare direcționate în funcție de profil și preferințe, adică tocmai campaniilor duse de Cambridge Analytica sau de agenții ruși de influență (foarte prezenți în mediul online românesc). Rezultă din cercetările statisticienilor europeni că 59% dintre românii care folosesc rețelele de socializare și aplicațiile de mesaje au încredere în informațiile vehiculate în aceste medii, la cinci procente depărtare de Croația, următoarea clasată. La celălalt pol se află austriecii a căror încredere în informațiile venite din social media este de 21%. De asemenea, conform aceleiași statistici, gradul de neîncredere în social media este în România de doar 37%, față de austrieci la care e de 70% sau la spanioli unde e de 60%. Cu alte cuvinte, românii tind să considere că informațiile vehiculate de Facebook sau de alte rețele de socializare sunt solide și demne de crezare. În mod paradoxal, doar o treime dintre românii repondenți consideră că presa publicată online e demnă de crezare. Statistica trădează o deplasare a încrederii dinspre mediul controlat și de presupus mai responsabil (măcar legal) al presei online, unde ar trebui să funcționeze norme și responsabilități editoriale unitare, către sfera privată, practic necontrolabilă, a opiniei și informației furnizate de persoane private, chiar dacă e posibil ca acestea să se ascundă în spatele unor identități fictive. Facebook anunța recent că, la nivel mondial, numărul conturilor false s-ar ridica la trei procente din total, adică la 273 de milioane. În România nu există o statistică a conturilor de Facebook false însă de-a lungul ultimilor ani au explodat în presă mai multe scandaluri de blocări de conturi sau de clonare a acestora. Un clujean de pildă a făcut conturi fictive pe numele unor celebrități. Nu erau simple pagini de socializare, ci mecanisme de extorcat bani pentru campanii umanitare fictive. Nici Patriarhul Daniel nu a scăpat: în numele lui au fost inițiate mai multe pagini de socializare de care Patriarhia s-a dezis cu vehemență.
Pe internet, cele mai periculoase și susținute sunt campaniile de subminare a valorilor occidentale, de erodare a democrației și a încrederii în NATO și Uniunea Europeană, spunea George Maior, șeful Serviciului Român de Informații, campanii de care ar fi vinovați, în principal, factori de influență din Rusia. SRI monitorizează cu atenție comunicațiile de pe platformele de socializare pentru a ține sub control fenomenul avertizând că „intimitatea în rețelele de socializare este o iluzie.”
Marea încredere a românilor față de informațiile primite din anonimatul social media este o reacție adversă față de sentimentul general că presa scrisă și cea audiovizuală s-au concentrat în mâinile unor grupuri de interese cu rădăcini politice și interlope, furnizând doar informații convenabile acestor poli de putere și nu interesului public. Desigur, dacă ar fi mai atenți ar observa că strategia de credibilizare a știrilor prevede rulajul și comentarea acestora de la un cont la altul, devenind virale cu ajutorul gestionării multiplelor identități ale celor care le-au lansat. Anonimii agenți de influență particulari, ascunși în spatele unor conturi fictive, par bine intenționați și dezinteresați. Își pot disemina astfel propaganda în favoarea sau împotriva unui curent sau personaj politic, susținând sau compromițând persoane, principii, idei, teme importante în actualul context istoric. Și, conform raportului Eurostat, în România mai mult ca oriunde în Uniunea Europeană, trollii și agenții de influență de pe Facebook pot fi siguri că vor avea succes.
