Linkuri accesibilitate

Campanie în vremuri de covid


Ediție moderată de Liliana Barbăroșie.

Startul campaniei electorale a coincis în Republica Moldova cu știrea că în Chișinău s-au epuizat locurile din sistemul medical. Asta nu i-a împiedicat pe candidați să-și vadă liniștiți de temele lor de campanie, altele decât lupta cu virusul, ba chiar să pună - unii dintre ei - sub risc oamenii în cadrul unor întruniri electorale.

Este Republica Moldova țara unde lupta cu pandemia și cea electorală merg pe drumuri paralele, fără să se intersecteze? Nu se va întâmpla oare ca votul din scrutinul prezidențial să însemne și infectare sigură? Va găsi oare sistemul medical forța să oprească valul ulterior de recorduri absolute?

Stăm de vorba astăzi cu un doctor din prima linie, Adrian Belîi, șef la Terapie Intensivă la Spitalul de Urgență din Chișinău.

Apoi încercăm să vedem cum se întâlnesc realitățile din spital cu cele din campanie, realități povestite zilnic de Valentina Ursu în Cronica sa electorală.

Campanie în vremuri de covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:25:23 0:00
Link direct

* * *

După știrea de luni cu paturile de spital epuizate în Chișinău, mi-am amintit de Italia, cu un sistem medical prăbușit la început de vară și doctori spunând că sunt nevoiți să aplice o selecție, alegând pe cine să trateze, dar pe cine să lase să moară.

Spitalul este arhiplin cu pacienți foarte gravi...

A ajuns Republica Moldova într-un astfel de punct, acum, când spitalele s-au umplut definitiv?

„Cu toate că sistemul medical este foarte solicitat acum, noi nu suntem puși în situația de a face anumite selecții și sper foarte mult să nu fie așa circumstanțe...”, spune Adrian Belîi, doctorul care conduce Departamentul de terapie intensivă a Spitalului de Urgență din Chișinău. Este locul unde ajung bolnavi cu cele mai severe forme de COVID-19.

Doctorul spune, așadar, că lucrurile mai sunt încă gestionabile în Chișinău.

Dar tot doctorul Adrian Belîi ne-a povestit în continuare despre sute de pacienți din raioanele Republicii Moldova, care se roagă de cei de la Chișinău să-i ia la tratament, întrucât știu cât le poate, mai exact nu le poate oferi un spital depășit din provincie; despre surori medicale obosite și sufocate, salvate doar de medici rezidenți care le oferă șansa unei mici pauze pentru refacere; și, deasupra la toate, care îi sunt așteptările față de oamenii pe care nu-i vrea ajunși conectați la un aparat în spitalul lui, dar pe care niște politicieni îngrijorați mai mult de viitorul lor decât de gestionarea pandemiei îi cheamă la 1 noiembrie la vot.

Adrian Belîi
Adrian Belîi

Adrian Belîi: „Deci, în Departamentul de anestezie și terapie intensivă sau în sectorul COVID este o concentrare de cazuri extrem de grave, spitalul este arhiplin cu pacienți foarte gravi. Dacă în trecut puteam observa o segregare a pacienților după un caz sever, critic, grav, acum majoritatea absolută sunt gravi și extrem de gravi.”

Europa Liberă: E ceva previzibil? Pentru Dvs. a fost previzibil că se va ajunge la asta?

Adrian Belîi: „Da, aici nu este greu de a prezice, deoarece văzând statisticile zilnice, de exemplu, 1.000 de cazuri noi diagnosticate astăzi, vor fi cam într-o săptămână – 10 zile în jur de 50-60 de cazuri foarte grave și în aceste cazuri foarte grave sunt cazuri critice care, evident, se concentrează în spitalele de nivelul 3. Noi avem de-a face acum cu cazurile foarte și foarte grave.”

Europa Liberă: Scapă mulți?

Adrian Belîi: „Depinde foarte mult de dotarea acestei unități și cât de repede și de grav a fost adus pacientul în spital pentru unitatea de terapie intensivă.”

Europa Liberă: Iată, unitatea Dvs. cum s-a schimbat în această perioadă în ce privește dotarea?

Adrian Belîi: „Recent, chiar ieri am fost suplimentați cu aparate de ventilare pulmonară artificială nou-nouțe produse de compania „Getinge”, care este un ajutor tehnic foarte bun. Ele au fost procurate de urgență de către stat și repartizate nouă și urmează astăzi să primim încă trei aparate și pe lângă aparatele de ventilare artificială am primit mai mult de 50 de monitoare multifunționale și în jur de 200 de seringi electrice, perfuzoare. Deci, ele vor înlocui fie aparatele mai vechi, fie pe cele care sunt la limita resursei de funcționare. Asta din punct de vedere profesional, logistic este o veste bună, întrucât nu mai lucrăm cu aparate ajunse la limita uzurii, care practic lucrează non-stop mai mult de 7 luni de zile și acesta într-adevăr este un ajutor binevenit.”

Europa Liberă: Felicitări, dle doctor! Bolnavii aceștia care scapă vor suporta consecințe? Am auzit tot felul de presupuneri că s-ar putea niciodată să nu revină organismul lor la starea de dinaintea bolii.

Va veni o perioadă nu atât de îndepărtată când în paralel cu pacienții bolnavi de COVID vom avea pacienți care au fost bolnavi de COVID, dar au rămas cu consecințe...

Adrian Belîi: „Da, se documentează din ce în ce mai mult o serie de consecințe de lungă durată, în majoritatea cazurilor fiind vorba de fibroză pulmonară, acolo unde a fost inflamație și leziune evident că se va înlocui zona lezată cu un țesut conjunctiv, practic o cicatrice. Și această cicatrizare fină sau mai puțin fină a plămânilor va lua din rezerva respiratorie a plămânului. Altă complicație este, de exemplu, sindromul de oboseală cronică sau o distonie neurocirculatorie de lungă durată, adică pacientul va resimți scăderea capacității de muncă, o stare tristă a dinamicii, nu-l va trage inima să facă nimic, va obosi repede încă multe săptămâni înainte și o parte din pacienți își mențin un sindrom inflamator, care nu se simte clinic sau fizic decât prin semne nespecifice, adică nu-l poți caracteriza deodată. Și orice inflamație evident că are anumite consecințe asupra organismului, îi cheltuiește resursele de oxigen și cele energetice, fiindcă orice inflamație este o mare consumatoare de resurse și evident că erodează și structura organelor care au fost atinse de această inflamație. Deci, noi cred că după ce trecem de epidemie, și eu sper mult să trecem într-un oarecare viitor, sper că previzibil de epidemie așa cum o știm noi astăzi, dar va veni o perioadă nu atât de îndepărtată când în paralel cu pacienții care sunt bolnavi de COVID acum vom avea de-a face cu pacienții care au fost bolnavi de COVID, dar au rămas cu consecințe și o bună parte din resursele medicale deja vor fi orientate spre reabilitarea lor.”

Europa Liberă: Câteva întrebări care țin mai mult de lumea din jurul nostru. Iată, Dvs. cum ați primit vestea de miercuri că s-au mărit salariile pentru medici? Are la cine ajunge acest supliment salarial?

Adrian Belîi: „Voi afla reacția și opinia colegilor când vor primi acest salariu mărit. Problema este alta, și anume că odată cu mărirea salariului gradul de oboseală nu se reduce sau posibilitatea de a înlocui o persoană cu alta tot nu se modifică. Și atunci, medicii, asistentele medicale ajung la o situație în care chiar și această creștere salarială nu le compensează ceea de ce au ei nevoie acum, în special de un mic respiro sau o anumită pauză profesională pentru a se recupera.”

Europa Liberă: Dar acest respiro trebuia să se întâmple, dacă putea să se întâmple vara, acum când e toamnă probabil acest respiro nu-l putem aștepta?

Adrian Belîi: „Da, este greu. Noi totuși ne bazăm în continuare pe ajutorul studenților și rezidenților care odată cu începerea anului universitar oricum sunt alături de noi și avem posibilitatea la colegii care sunt cei mai epuizați să le acordăm câte un concediu de scurtă durată, de exemplu, o săptămână, 10 zile, maximum două săptămâni, pentru a ieși puțin și a se reface, doar în măsura posibilităților acoperirii absenței acestor persoane.”

Europa Liberă: Dar, iată, criza asta de medici despre care tot auzim la Știri, cum ați exemplifica-o pe modelul departamentului Dvs.?

Ne bazăm în continuare pe ajutorul studenților și rezidenților...

Adrian Belîi: „Spitalul are și el un spațiu fizic, practic a fost completat cu paturi, dar problema este alta, că stau pacienți în raioane și așteaptă momentul când ar putea fi transferați la Chișinău pentru a nimeri într-un spital mai bine dotat sau de un nivel mai superior. Noi nu prea am simțit foarte mult, deoarece întotdeauna am lucrat la întreaga capacitate, ceea ce este acum e doar proporția celor mai gravi pacienți și solicitările zilnice care vin din raioane din partea populației care caută un loc, bunăoară, anume la Spitalul de Urgență sau anume la Spitalul Republican și la momentul X, de exemplu, acest loc nu este disponibil. Și atunci, o parte din pacienți sunt puși fie în așteptare, fie li se propune o soluție de spitalizare în altă instituție.”

Europa Liberă: Știind Republica Moldova și sistemul medical pe care îl are, așa cum îl știți, v-ați gândit atunci când a început abia totul că are Moldova vreo șansă să iasă mai ușor din asta sau știați că o să fie așa cum e?

Adrian Belîi: „Noi speram ca și toată lumea că măsurile luate își vor atinge efectul și epidemia va fi gestionată și se va termina rapid, în 3, 4, 5 luni, după care vom scăpa. Ei bine, asta nu s-a întâmplat. Acum la studierea modului de reacționare a multor țări – fiecare țară a avut o modalitate a ei proprie de a reacționa și a se autoorganiza pe interior, foarte multe exemple și în țări dezvoltate, și în țări mai sărace nu au condus la o dispariție a epidemiei. Indiferent de măsurile întreprinse, se constată acum că epidemia oricum persistă, oricum vine așa-numitul val al doilea pe care îl vedem prin creșteri spectaculoase repetate în țările care au avut de-a face anterior cu diferența că în unele iese un element-surpriză și că apar alte recomandări de comportament și de profilaxie a transmiterii virusului. Dar în linii mari strategia generală este de a păstra funcțională economia, de a nu o distruge și de a nu destabiliza sistemul de sănătate pentru a nu-i depăși capacitățile. Aceste două elemente vor întinde epidemia sau o vor gestiona astfel încât să fie minimizate toate daunele posibile. Ele vor fi inevitabil pe toate sectoarele - și economic, și medical, și social -, dar oricum aceste eforturi vor minimiza daunele.”

Europa Liberă: Dacă v-aș întreba, ce ați face, dacă ați putea, ca acest sistem medical să nu fie depășit de proporția epidemiei, ce ați sugera?

Strategia generală este de a păstra funcțională economia, de a nu o distruge și de a nu destabiliza sistemul de sănătate...

Adrian Belîi: „Aș bate în aceea ca populația să respecte aceste recomandări. Adică, dacă poartă masca, să o poarte corect, pentru că simpla prezență a măștii la persoană nu o protejează, ci o protejează masca care este purtată corect. Apoi distanțarea fizică, spălatul și prelucratul mâinilor, care trebuie să intre în cultura fiecăruia și evitarea acelor condiții care cresc riscul de infectare. De exemplu, acum au fost precizate circumstanțele în care riscul de infectare este sporit, chiar și dacă masca este purtată sau se cunosc deja circumstanțele când riscul de infectare este limitat, chiar și dacă nu se poartă mască. De aceea, bunăoară, strategia germană la ziua de astăzi recomandă aerisirea frecventă a încăperilor chiar și în timpul iernii, 1-2 minute sunt suficiente ca aerul din încăpere să fie schimbat cu un aer de afară care are o umiditate mult mai redusă și o poluare inclusiv virală mult mai redusă. Și anume această aerisire a încăperilor este un element recomandat suplimentar pe lângă păstrarea distanței, prelucrarea mâinilor, îmbrăcarea măștilor și iarăși un element important este modalitatea de comunicare, adică cu cât persoanele vorbesc cu voce tare sau țipă, cu atât emiterea virusului în atmosferă este mai mare. Și iarăși aici tot ca elemente noi de recomandări: când comunicați, păstrați glasul liniștit, fără a ridica vocea, fără a țipa, în special în spațiile închise, deoarece în cazul dat măștile își pierd din eficiență.”

Europa Liberă: Și pe final, dle doctor, cât de mult credeți că va dura? Pentru ce perioadă vă pregătiți?

Adrian Belîi: „Prognozele de durată au fost estimate greșit de foarte mulți. Nu știu, eu doar am speranța că vom scăpa sau dacă nu vom scăpa, cel puțin ne vom adapta într-o așa modalitate, încât va deveni COVID-ul un risc absolut gestionabil și care nu va genera decese.”

Europa Liberă: Dar în perioada următoare, știți că suntem în campanie electorală, candidații au început întâlnirile cu alegătorii, s-au făcut deja publice poze unde vin alegătorii, stau alături unul de altul, fără măști, oameni vârstnici...

Adrian Belîi: „Da, noi doar putem constata ca medici aceste situații și nu-i putem certa.”

* * *

Lansându-se, rând pe rând, în campania electorală într-un moment în care pandemia pare de neînvins în Republica Moldova, cei opt candidați la fotoliul de președinte au lăsat clar de înțeles că lupta cu virusul nu va fi o temă esențială cu care vor merge în fața alegătorului. Nici nu ar fi obligați, ar spune unii, pentru că e treaba executivului, nu a președintelui.

Oricum, candidații nu au suflat un cuvânt despre ce planuri au ca să oprească virusul.

Unul dintre ei, Violeta Ivanov, trimisă în cursa pentru președinție de partidul lui Ilan Șor - fugarul Ilan Șor - a promis în schimb să ajungă în fiecare curte de alegător.

Igor Dodon, pe de altă parte, care luptă în această campanie pentru a-și păstra un mandat deținut ultimii patru ani, și-a planificat o cifră-record de întâlniri electorale - 300.

Dar marțea trecută, după una din primele întâlniri de la Vulcănești, președintele a plasat pe pagina sa de pe o rețea de socializare poze în care apare vorbind unei mulțimi de oameni, aglomerată pe băncile din parcul orașului, cu mulți vârstnici prezenți, majoritatea fără măști și așezați foarte aproape unul de celălalt.

Confruntat cu critici, președintele s-a justificat, spunând că a invitat mai puțini, dar când au venit mai mulți, nu a putut să respingă niște oameni dornici să-i pună întrebări.

Vasile Petrioglo, edilul de Vulcănești, ne spunea însă a doua zi, prin telefon:

„Toate regulile care există, toate au fost încălcate. Asta în timp ce noi suntem sub cod roșu și am adoptat o serie de restricții în localitate. Eu nu am fost de acord cu o întrunire atât de vastă, le-am spus reprezentanților Partidului Socialiștilor acest lucru, dar nu am fost ascultat. Iar astăzi am primit o fotografie cu o persoană care trebuia să fie în acel moment acasă, în carantină, dar se afla, de fapt, printre oameni, aplaudându-l pe președinte. Ceea ce înseamnă că cel puțin un purtător de virus a participat la întrunirea din parc. Noi, primarii, nu putem să interzicem oamenilor să participe, nu avem așa împuterniciri.”

Așadar, unii nu pot, alții nu vor și totul rămâne la discreția alegătorului.

„Înțelegem care este riscul, dar, din păcate, nu avem alte soluții. Noi suntem un partid care nu avem acces prea mult la mass-media, nu deținem holdinguri, nu avem resurse financiare ca să publicăm publicitate...”, spune Andrei Spânu, membru al unui staff electoral, cel al Maiei Sandu, fosta prim-ministră care luptă acum pentru funcția de președinte și a criticat frecvent anterior maniera în care au răspuns până acum autoritățile pandemiei. La fel ca ceilalți candidați, Maia Sandu nu a renunțat nici la ea la întrunirile electorale, iar noi am căutat să aflăm cum se asigură echipa fostei prim-ministre că nu va expune riscului oamenii veniți s-o asculte.

Andrei Spânu
Andrei Spânu

Andrei Spânu: „Deci, ce facem noi? În primul rând, la toate întâlnirile la care merge dna Sandu și noi ne asigurăm ca toți participanții să poarte mască, avem și dezinfectanți. Echipa noastră organizatorică permanent are rezervă de măști, mergem și discutăm cu oamenii care sunt prezenți pentru a le oferi cel puțin o mască în cazul în care ei nu o au. De asemenea, discutăm cu oamenii ca să păstreze acea distanță fizică necesară pentru a împiedica răspândirea virusului, deci cumva așezăm oamenii ca să fie cel puțin la 1,5 metri unul de altul. Este adevărat că uneori nu putem face față, întrucât oamenii totuși vor să vină să ne salute, să facă poze și aici apare cea mai mare dificultate. O altă chestie pe care încercăm s-o facem este să facem mai mult „dorr to door” în sensul în care colegii noștri, deputații, președinții de organizații teritoriale, simpatizanții, echipele de tineret merg de la ușă la ușă, fie lasă materialul în poartă, fie dacă este cineva încearcă să discute păstrând distanța, astfel încercând iarăși să nu facem aglomerație de oameni și să reducem riscul.”

Europa Liberă: Dar, dacă după scrutinul acesta au să sară cifrele astea care și așa sunt mari, cine va fi responsabil?

Andrei Spânu: „ Asta este o întrebare delicată. Noi credem că cel mai mare risc este în ziua votului, atunci când oamenii vor veni la vot. Solicitarea noastră a fost ca CEC-ul să asigure cu măști, cu dezinfectanți, cu păstrarea distanței, să dezinfecteze stilourile sau ștampilele de la un timp la altul, ca astfel să reducem acest risc cât mai mult posibil. Dar înțelegem ce spuneți. Cu adevărat este un risc, în același timp, alegerile cumva tot sunt un exercițiu de bază într-o democrație și oamenii trebuie să aibă această posibilitate.”

Să admitem, la fel ca Andrei Spânu, că, dacă și există nevoia de a proteja alegătorii de virus, atunci această necesitate ar fi mai mare în special în ziua de votare.

Dorin Cimil, președintele Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău:Pe timpul de pandemie, sarcina de organizare a alegerilor din partea Comisiei Electorale Centrale este una mult mai complicată.”

Fiind luni oaspetele Europei Libere și vorbindu-i într-un interviu Valentinei Ursu, Dorin Cimil descria astfel pregătirile autorităților pentru un scrutin în condiții de pandemie:

Dorin Cimil
Dorin Cimil

„Preluăm experiența statelor care deja au organizat alegeri locale sau generale în această situație, participăm și la instruiri suplimentare. Cu părere de rău, un alt vot alternativ nu avem. Mă refer la votul prin corespondență, votul anticipat sau votul electronic, care ne-ar ușura substanțial munca noastră, de aceea trebuie să respectăm toate standardele internaționale ca să organizăm votarea cu buletinul de vot plasat direct în urna de vot. Această procedură este foarte complicată din punctul de vedere al respectării normelor sanitare, dar sperăm că se va reuși.”

Europa Liberă: Să explicăm alegătorului, ce pași va întreprinde el din momentul ce ajunge la secția de votare până aruncă buletinul de vot în urnă.

Dorin Cimil: „Important este ca alegătorul să vină la procesul de vot cu mască de protecție și cu pix propriu; la fel este important să păstreze distanța fizică și să respecte condițiile de apropiere de funcționarii electorali, deci condițiile de scoatere a măștii de protecție doar pentru a fi identificat, să semneze exact în locul respectiv unde-i va fi indicat și să plaseze buletinul de vot în urna respectivă. Deci, exact aceleași proceduri, doar cu respectarea cerințelor antiepidemice deja știute.”

Europa Liberă: Dar luați în calcul faptul că anumiți vârstnici ar putea să se prezinte și fără mască, și fără pix?

Dorin Cimil: „Se va permite și cu alte posibilități, spre exemplu, astuparea nasului sau a gurii cu o batistă, de asemenea este admisibilă; unor categorii de persoane care vor solicita o mască, le vom oferi această mască, dar ca excepție și nu pentru toți alegătorii, pentru că alegătorii urmează să se prezinte la urne cu masca proprie, dar în caz de excepție vom avea această rezervă.”

Dar iată ce anunț-surpriză făcea Dorin Cimil, șeful Comisiei Electorale Centrale, într-o conferință de presă de la sfârșitul săptămânii:

„Vor putea vota persoanele care atestă simptome de febră, în acest sens fiindu-le asigurat accesul în secțiile de votare, respectiv procedurile de dezinfectare, respectiv procedurile de distanță socială și iarăși, din nou, acele proceduri sanitare pe care le cunoaștem cu toții, dar nicidecum nu va fi restricționat dreptul la vot a persoanei care va veni la secția de votare să-și exprime votul. Trebuie de luat în calcul această situație.”

Dorin Cimil anunță, așadar, intenția autorităților de a le asigura acces în secțiile de votare și unor oameni potențial purtători de virus.

În mai puțin de o lună, cetățenii moldoveni vor ieși la urne să-și aleagă președintele. Acest scrutin electoral pe timp de pandemie arată o clasă politică moldoveană așa cum este ea: cu actori politici care au decis să vadă mase electorale, fără a încerca măcar să le ofere un vot în siguranță, de acasă, din fața unui calculator. Rămâne de văzut dacă o lună de campanie și o zi, poate două de votare nu vor fi de ajuns pentru a prăbuși Republica Moldova și cetățenii ei într-un hău și mai mare.

Vezi comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG