Scrutinul care s-a desfăşurat în septembrie 2021, în paralel cu alegerile generale, a fost anulat de Curtea Constituţională a landului federal Berlin. Cauza acestei decizii a fost un adevărat haos administrativ şi o gestionare deficitară a scrutinului. În câteva sectoare ale Berlinului urmează să aibă loc acum şi alegeri pentru Parlamentul Federal (Bundestagul).
145 de persoane reţinute în urma ciocnirilor violente
Începerea campaniei electorale a fost umbrită de incidentele violente din noaptea de Anul Nou. Au fost atacate forţele de ordine şi pompierii cu artificii şi cu răngi de fier. Au fost incendiate maşini particulare şi de intervenţie ale pompierilor. Potrivit poliţiei, au fost înregistrate peste 355 de fapte penale şi contravenţionale. 145 de persoane au fost reţinute. În urma ciocnirilor violente care au avut loc în cartierul berlinez multi-etnic Neukölln, între cei reţinuţi au fost identificate 45 de persoane care au cetăţenia germană. Celelalte provin din 18 grupuri etnice diferite. În violenţe au fost implicaţi mai ales bărbaţi tineri, dintre care cei mai mulţi sunt originari din Afganistan şi Siria. Fiecare al treilea dintre cei reţinuţi este minor.
Ostilitate faţă de statul şi sistemul democratic
Comentatorii incidentelor i-au calificat pe cei implicaţi drept oameni care urăsc şi nu recunosc statul german, care resping democraţia şi valorile sistemului existent. În acelaşi context s-a vorbit şi despre o categorie de scandalagii, gata în orice împrejurare să tulbure ordinea publică prin acte de huliganism.
Ciocniri similare ca la Berlin au fost înregistrate şi în alte oraşe germane, la Essen, Hamburg, Duisburg, Hagen sau Bonn. La Berlin au fost răniţi 18 poliţişti şi 15 pompieri.
(Dintr-o statistică a poliţiei, citată de televiziunea ZDF, în ultimii ani s-a înregistrat o creştere alarmantă a violenţelor îndreptate contra forţelor de ordine. Astfel, numai în anul 2020 au avut loc aproximativ 39.000 de atacuri.)
După incidentele din noaptea de Revelion, şefa executivului din landul Berlin, social-democrata Franziska Giffey, a declarat ziarului „Die Welt” că rezolvarea problemelor semnalate necesită măsuri care asigură o protecţie mai bună a forţelor de ordine. Ea a cerut, în acelaşi timp, şi o aplicare consecventă a sancţiunilor prevăzute în Codul Penal:
„Este limpede că va trebui să tragem consecinţele din cele întâmplate în noaptea de Revelion, împreună cu poliţia, cu pompierii şi cu personalul de pe ambulanţe.”
În acelaşi timp, ea s-a pronunţat pentru o dezbatere la nivel federal privind interzicerea artificiilor şi un dialog naţional pentru o mai bună prevenire şi contracarare a unor incidente similare.
Giffey speră că şi după alegerile fixate va rămâne în fruntea executivului de land.
Social-democraţii şi creştin-democraţii se află la egalitate
Potrivit biroului electoral regional, la scrutinul programat din landul Berlin participă 33 de partide. Doar şase au şanse reale de a obţine mandate în viitorul legislativ. În funcţie de rezultatele obţinute, se va alcătui şi următorul guvern.
În prezent, landul Berlin este guvernat de o alianţă tripartită, formată din social-democraţi, ecologişti şi reprezentanţi ai Partidului Stângii. Nu este sigur dacă actuala şefă a executivului, social-democrata Franziska Giffey, va rămâne în fruntea guvernului.
Potrivit ultimelor sondaje Uniunea Creştin-Democrată (CDU) ar obţine 21 la sută din voturi, Partidul Social-Democrat (SPD) tot atâtea, Partidul Ecologist 20 %, Partidul Liberal (FDP) 6 %, Partidul Stângii 12 %, partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) 10%, iar toate toate celelalte la un loc 10 %.
