Linkuri accesibilitate

Carantină în Transnistria. „Fluieră vântul prin casă, de unde să iau bani pentru produse?”


Magazin închis din cauza epidemiei, Tiraspol, 3 aprilie 2020

O emisiune moderată de Lina Grâu.

Din sumarul ediției:

Locuitorii regiunii transnistrene au fost obligați să se autoizoleze la domiciliu. Dar au oare ei suficiente rezerve de bani și produse pentru a rezista în carantină pe toată durata stării de urgență, până pe 1 mai? Administrația de la Tiraspol acuză Chişinăul că ar exercita presiuni, profitând de situația dramatică legată de epidemie. În același timp, Chişinăul, prin vocea vicepremierului pentru reintegrare, Cristina Lesnic, spune că susține locuitorii din stânga Nistrului, facilitând transportul de medicamente și alimente către regiunea transnistreană.

Carantină în Transnistria. „Fluieră vântul prin casă, de unde să iau bani pentru produse?”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


***

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Guvernul Republicii Moldova a trimis vineri o scrisoare reprezentanților Tiraspolului și Misiunii OSCE, cerând coordonarea eforturilor de combatere a epidemiei de coronavirus pe cele două maluri ale Nistrului. Potrivit presei de la Chișinău, vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, sugerează ca problema să fie discutată la o videoconferință pe data de 9 aprilie.

Locuitorii regiunii transnistrene au fost obligați, printr-un decret semnat miercuri de liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, să se autoizoleze la domiciliu. Oamenii vor mai putea ieși din casă doar la magazinele din apropiere pentru cumpărături, la farmacii, pentru asistență medicală și pentru a merge la serviciu cu prezentarea unui certificat de la angajator. Animalele de companie vor putea fi plimbate doar în raza a 100 de metri de casă.

Alimentară la Tiraspol
Alimentară la Tiraspol


În regiunea transnistreană, duminică seara, erau anunțate 47 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 și trei decese. În Republica Moldova au fost înregistrate 864 cazuri de îmbolnăvire, dintre care 240, adică aproape o treime, sunt medici. 15 persoane au decedat.

Vicepremierul pentru reintegrare de la Chişinău a semnalat că personalul medical care locuiește în regiunea transnistreană este împiedicat de administrația de la Tiraspol să vină la locul de muncă în localitățile controlate de Chişinău. Într-o discuție cu șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, William Massolin, Lesnic a subliniat necesitatea respectării drepturilor omului în situații de criză și asigurării dreptului la libera circulație pentru profesorii din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană pe durata situației de urgență.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a solicitat Organizației Mondiale a Sănătății să se implice în monitorizarea condițiilor de spitalizare și acordare a asistenței medicale pacienților infectați cu COVID-19 din stânga Nistrului.

Tiraspolul anunță că bisericile din regiune nu vor renunța la slujbele pascale, iar înrolarea în armată va avea loc conform graficului stabilit, chiar dacă în regiune este instalată starea de urgență în legătură cu răspândirea coronavirusului. Recruților li se va măsura temperatura, li se vor dezinfecta mâinile și li se va aminti despre necesitatea păstrării distanței fizice. Mașinile cu care vor fi transportați aceștia vor fi dezinfectate, iar la sosirea în unitățile militare recruții vor fi ținuți în carantină 14 zile.


Republica Moldova a calificat drept ilegală ținerea de alegeri, pe 31 martie, în enclava Nagorno-Karabah, scena unuia din „conflictele înghețate” post-sovietice, declanșat ca și cel transnistrean la începutul anilor 1990. Într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău se spune că așa-zisele „alegeri prezidențiale și parlamentare” din enclava armeană de pe teritoriul azer „contravin normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional”.

Joi, 2 aprilie, s-au înregistrat oficial peste un milion de cazuri de coronavirus în lume și peste 51.000 de decese ca urmare a pandemiei. În acest moment, epicentrul pandemiei este în Statele Unite unde sunt peste 230 de mii de cazuri confirmate și peste 5.600 de decese. Spania înregistra la sfârșitul săptămânii peste 900 de morți pe zi. Cazurile diagnosticate nu reprezintă totuși decât o parte a numărului real de contaminări, în condițiile în care multe țări nu testează decât cazurile grave.

Directoarea executivă a FMI, Kristalina Georgieva, spune că recesiunea provocată de Covid-19 este „mult mai rea” decât recesiunea globală din 2008. Potrivit AP, Georgieva a spus la Geneva vineri că situația creată de pandemie este „o criză fără precedent”. „Niciodată în istoria FMI nu am avut o situație în care economia mondială să se oprească în loc”, a spus ea. „Ne aflăm acum într-o recesiune, ea este mai gravă decât criza globală financiară, și este o criză care ne obligă să ne unim”. Georgieva a spus că numărul țărilor care au făcut demersuri ca să primească finanțare de urgență de la FMI a ajuns la 90. Ea a chemat țările să pună pe primul loc cheltuielile medicale și să se asigure că doctorii, surorile medicale și lucrătorii medicali își primesc salariile.

***

Locuitorii regiunii transnistrene au fost obligați, printr-un decret semnat miercuri de liderul de la Tiraspol, să se autoizoleze la domiciliu. Oamenii vor mai putea ieși din casă doar la magazinele din apropiere pentru cumpărături, la farmacii, pentru asistență medicală, pentru a merge la serviciu cu prezentarea unui certificat de la angajator. Se permite ieșirea pentru a arunca gunoiul, pentru a duce alimente sau medicamente unor persoane care nu se pot deplasa, dar și pentru înmormântări. Animalele de companie, adică câinii, vor putea fi plimbați doar în raza a 100 de metri de casă.

Persoanele care revin în regiune sunt obligate să stea în carantină 14 zile și în această perioadă nu vor putea ieși deloc din casă.

Spitalul de boli infecțioase din Slobozia, unde sunt internați bolnavii de COVID-19
Spitalul de boli infecțioase din Slobozia, unde sunt internați bolnavii de COVID-19


În regiunea transnistreană duminică erau anunțate 47 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 și trei decese. 45 de persoane suspectate de contaminare cu noul virus sunt internate la spitalul de boli infecțioase din Slobozia. Analizele din regiunea transnistreană sunt procesate la laboratorul de la Chişinău. Starea de urgență a fost introdusă în stânga Nistrului pe 17 martie și a fost prelungită până pe 1 mai.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii întâlniți pentru cât timp au rezerve care să le permită să stea în carantină și dacă au din ce trăi în această perioadă.

Vox:

- Care carantină? Carantina e o invenție. Noi trăim la fel ca și până acum. Mergem la serviciu, revenim acasă. Eu v-aș recomanda să priviți mai puțin televizorul.

- La mine chiar și azi șuieră vântul a pustiu prin casă. De unde să iau bani pentru produse? Cine va rezista să stea o lună acasă, vă imaginați așa ceva? Să zicem că eu sunt singur. Dar la cine sunt 4-5 oameni într-un apartament – ei ce vor face? Copiii nu merg la școală, nu merg la grădiniță, bunei, totul împreună – asta nu e bine. S-au îmbolnăvit 47 de oameni în toată Transnistria – asta ce e, catastrofă? Cine știe de la ce au murit acei trei oameni – dacă aveau 73-80 de ani, poate că au murit de bătrânețe?

- Resursele cântă romanțe… Trebuie completate resursele ca să rezistăm cât trebuie. Fiecare zi aduce schimbări, iar dumneavoastră întrebați ce va fi până în vară sau toamnă… Virusul trebuie să plece undeva, că altfel până la toamnă murim cu toții. Se zice că ar fi vorba despre 25 de zile ca perioadă maximă…

- Noi suntem optimiști. Noi lucrăm și sperăm că până în vară va fi totul bine.

- Mie mi-e greu să rezist la toate astea. Am probleme cu sistemul respirator și mi-e greu. Sunt medic și înțeleg că trebuie să stăm în carantină cât va fi nevoie. E absolut necesar și vom răbda.

În regiunea transnistreană sunt deschise doar alimentarele și farmaciile
În regiunea transnistreană sunt deschise doar alimentarele și farmaciile


- Eu nu stau în carantină, eu mă strădui să ies afară. Lucrez la distanță, prin internet. De pensionari îmi pare rău – e mai greu să le explici că trebuie să stea în casă, să nu iasă nicăieri. Văd mereu grupuri de pensionari care stau ba la magazin, ba prin alte părți și mă întreb de ce stau acolo, chiar nu înțeleg că sunt în zona de risc?

- E greu cu serviciul, dar cât va fi nevoie, atâta vom sta în carantină, asta e situația. Dar nu putem lucra și nu avem venituri. Până la sfârșitul verii poate că ne mai descurcăm, dar mai departe nu se știe. În primul rând, cred că pensionarii au nevoie de susținere. Iar tinerii – deja fiecare cum poate, se descurcă.

***

Săptămâna trecută, legislativul regiunii transnistrene, Sovietul suprem, a adoptat în prima lectură un proiect de lege care îi va obliga pe toți antreprenorii să facă achitări cu cardul bancar. Proiectul a fost prezentat ca o măsură de combatere a epidemiei de coronavirus. Fiecare antreprenor ar urma să-și cumpere, din cont propriu, evident, un terminal, să contracteze serviciul respectiv de la bancă și să-și asigure conexiunea la internet.

Oamenii de afaceri din regiune nu au fost foarte încântați de această nouă obligație, mai ales în condițiile în care înregistrează scăderi considerabile a vânzărilor din cauza epidemiei.

Iată ce a scris pe rețelele de socializare antreprenorul Ivan Cernicenko din Dubăsari:

„Iată că a venit și legea care mă lipsește de dreptul de a alege… Povestea mea este următoarea. Din momentul în care mi-am deschis afacerea și până la introducerea carantinei au trecut o lună și jumătate. În perioada respectivă am fost vizitat de reprezentanții mai multor bănci care mi-au propus să trec la plăți fără numerar. Nu m-am lăsat convins, din mai multe motive. În primul rând, m-am deschis recent și nu am deloc timp, bani și puteri pentru a le consuma cu acest „know-how”. În al doilea rând, în aceste o lună și jumătate am avut doar doi clienți care au întrebat dacă pot plăti cu cardul. Când le-am spus că nu, au scos bancnote din buzunar. În al treilea rând, sunt un antreprenor cât se poate de mic și fiecare bănuț pentru mine contează. Mai ales că 70-80 la sută din cheltuielile mele sunt plăți fixe pe care trebuie să le fac lunar – creditul, impozitele, întreținerea, chiria și tot așa. Iată de ce nu am niciun chef să dau și din restul banilor câte ceva băncilor. Cam cât, m-ați întreba? Din calculele mele, la un rulaj de 50 de mii de ruble pe lună, toată afacerea, inclusiv serviciile băncii, chiria terminalului și internetul m-ar costa cam 500 de ruble pe lună (puțin peste 30 de dolari). Și nu am nevoie de asta, nu-mi aduce niciun fel de avantaj. Eu coc pâine și omul, atunci când vine după o pâine sănătoasă și gustoasă, găsește în buzunar 10 ruble. Dar acum, va trebui să mă conformez acestei legi, oricât ar fi de inadecvată (pentru mine).”

Magazin închis din cauza epidemiei, Tiraspol, 3 aprilie 2020
Magazin închis din cauza epidemiei, Tiraspol, 3 aprilie 2020

Autorii inițiativei legislative scriu în nota informativă la proiect că prejudiciul pentru antreprenori va fi unul „nesemnificativ” de pe urma acestor cheltuieli neplanificate.

Micii antreprenori sunt însă de altă părere:

„Cine a decis că pentru business 500 de ruble este nesemnificativ? Pentru mine e chiar foarte semnificativ!”

„Reprezentanții băncilor spun de fiecare dată: „Păi, nu e o sumă mare!”. Pentru cine nu e mare suma, demult folosesc plățile fără numerar.”

Pe rețelele de socializare e contestată și eficiența acestei inițiative ca măsură de combatere a coronavirusului.

„Nu cred că este o măsură eficientă – sunt povești…”

„Arată de parcă, profitând de situația tensionată cu virusul, unele structuri ale businessului mare încearcă să lobbeze propriile interese. Și totul este ambalat în fraze de genul „asta va salva mii de vieți”, iar cei care se opun sunt niște „egoiști terminați care se gândesc doar la ei”.

Sunt și opinii care susțin inițiativa:

„Cumpăr cu cardul aproape în fiecare zi, chiar și când e vorba despre produse ieftine – o pâine, o chiflă. E mai comod să-mi iau cardul și să plătesc fără să stau să număr bancnote și monede.”


Pe rețelele de socializare este comentată intens și închiderea filialelor băncilor din localitățile mici – încă o măsură anunțată pentru combaterea epidemiei.

„Închiderea filialelor bancare în sate ca măsură de carantină este o prostie imensă. Nu poți nici schimba bani, nici plăti serviciile. Și în final cei care vor avea nevoie vor merge în oraș, infectându-se pe drum unii pe alții. Carantină nu însemnă să închizi tot ce mișcă, ci să faci în așa fel încât deplasarea oamenilor să fie limitată. Dar în acest caz efectul este exact invers”.

Administrația de la Tiraspol a adoptat și alte măsuri care ar trebui să susțină micile afaceri în această perioadă de criză. Dacă afacerea nu funcționează din cauza carantinei, antreprenorii pot anunța fiscul în regim on-line pentru a-și suspenda patenta. Chiriile pentru spații ar urma să fie reduse sau anulate, dar nu este clar cum va funcționa această prevedere în cazul când cei care dau în chirie sunt persoane fizice. Sunt, de asemenea, reduse dobânzile și amânate sau restructurate ratele la credite.

Dar, din nou, în realitate lucrurile nu stau chiar așa cum sunt anunțate de administrație. Pe aceleași rețele de socializare antreprenorii scriu, de exemplu, că au fost anunțați de la fisc că patentele eliberare în regim simplificat nu pot fi suspendate și chiar și atunci când afacerea nu poate funcționa din cauza carantinei ei sunt obligați să achite impozitele pentru angajați.

***

Potrivit datelor publicate de presa de la Tiraspol, în regiunea transnistreană ar exista în jur de 700 de locuri pentru carantina și tratamentul pacienților cu Covid-19. Nu toate aceste spații însă sunt amenajate corespunzător - șefa departamentului de sănătate de la Tiraspol, Cristina Albul, a declarat că centrul de carantină de la Slobozia are nevoie de reparații urgente – pacienții nu au acces la apă caldă și dușuri. Un spital de la Râbnița trebuie finalizat în regim de urgență, iar altul la Dubăsari are nevoie de reparații, care încă nici nu au început.

Pe lângă aceste locuri anunțate inițial, departamentul de sănătate caută și alte posibilități de internare pentru bolnavii de Covid-19, se discută inclusiv despre reamenajarea unor săli sportive. Scenariul pesimist evaluat de Tiraspol vorbește despre un necesar între 2300 și 3700 de paturi de internare, la o populație estimată de Chişinău la puțin peste 320 de mii de locuitori.

Comunicatele emise de administrația transnistreană anunță de asemenea că din cele 108 aparate medicinale de ventilare care există în regiunea transnistreană, 24 sunt nefuncționale.

Sanatoriu Solnecinîi din Dnestrovsc, destinat persoanelor puse în carantină
Sanatoriu Solnecinîi din Dnestrovsc, destinat persoanelor puse în carantină


***

Epidemia de coronavirus afectează în egală măsură ambele maluri ale Nistrului și Chişinăul încearcă să ofere maxim de sprijin pentru cetățenii săi care locuiesc regiunea transnistreană. Testele la Covid-19 se fac la Chişinău, agenții economici din regiune, majoritatea înregistrați la Chişinău, lucrează în regim obișnuit și chiar cu unele facilități pentru a asigura necesarul de alimente, medicamente și alte produse necesare în stânga Nistrului. Totuși, există voci care critică autoritățile de la Chişinău pentru că fac cedări prea mari fără să condiționeze asistența și că au admis ca regiunea transnistreană să se autoizoleze.

Pe de altă parte, și la Tiraspol perioada aceasta au fost formulate mai multe critici la adresa Chişinăului. Vadim Krasnoselski a declarat, de exemplu, că autoritățile moldovene se folosesc de pandemie pentru a face presiuni asupra regiunii și că s-ar fi folosit de faptul că Ucraina a închis toate punctele de trecere a frontierei sale de pe segmentul transnistrean pentru a bloca mai multe transporturi de medicamente și alte produse vitale care urmau să ajungă în stânga Nistrului.

Vicepremierul pentru reintegrare din Guvernul de la Chişinău, Cristina Lesnic, ne-a declarat într-un interviu că, în această perioadă foarte dificilă, sarcina principală este depășirea epidemiei și că, din contra, Chişinăul a facilitat mai multe importuri în regiunea transnistreană pentru a asigura necesarul de medicamente locuitorilor de acolo, care sunt în marea lor majoritate cetățeni ai Republicii Moldova. Vicepremierul a cerut ca subiectul să nu fie politizat. Am întrebat-o pe Cristina Lesnic cum este în acest moment relația dintre Chişinău și Tiraspol.

Cristina Lesnic: „Pentru noi, comunicarea dintre Chișinău și Tiraspol nu este doar în format scris, dar este și în convorbiri telefonice regulate. La fel această comunicare se menține și cu partenerii din formatul 5+2 pentru a putea gestiona corect situația de criză în care s-a pomenit Republica Moldova datorită acestei pandemii.

După evoluțiile care s-au întâmplat cu limitarea sau cu închiderea din partea Ucrainei a frontierei, multiple solicitări au venit către noi cu privire la importul de produse alimentare, cu privire la importul de medicamente în regiunea transnistreană. Și atunci noi am fost nevoiți să reacționăm operativ în ceea ce privește, pe de o parte, să avem o comunicare foarte bună cu toți primarii, președinții de raioane, cu locuitorii din Zona de securitate – aș vrea să reamintesc că atunci când vorbesc de Zona de securitate am în vedere 20 de km de la linia administrativă. Iar pe de altă parte să ne îngrijim și de cetățenii Republicii Moldova care se regăsesc în regiunea transnistreană.

Cristina Lesnic
Cristina Lesnic


Dacă vă amintiți, în decizia Comisiei privind situația excepțională s-a menționat că la importul de mărfuri și accesul la produse farmaceutice, precum și la accesul la produse alimentare nu există restricții. Fapt pentru care noi ne-am asigurat că nu există careva bariere și în regiunea transnistreană. Populația din regiunea transnistreană are astăzi acces la aceste medicamente, astăzi populația din regiunea transnistreană are și acces la produse alimentare, doar că noi ne-am îngrijit, împreună cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, ca lucrurile să fie foarte clare. Deci, este un mecanism pentru importul de medicamente pentru agenții economici înregistrați la Agenția servicii publice și există un mecanism clar, cu detalii pentru importul de produse alimentare. Astfel încât tot ce se introduce în regiunea transnistreană să nu fie ofensiv.”

Europa Liberă: Dar Tiraspolul a interpretat, cel puțin am văzut în presa de acolo, acest lucru drept încercare a Chișinăului de a bloca importul de medicamente în regiunea transnistreană. Deci, a folosit cumva propagandistic aspectul ăsta și l-a întors cumva invers decât spuneți Dvs.

Cristina Lesnic: „Deci, eu calific declarațiile cu privire la importul de medicamente ca fiind informații denaturate și care nu corespund realității. Acest lucru demonstrează că pe parcursul celor două săptămâni, Agenția medicamentului, precum și Serviciul vamal, împreună cu Biroul de reintegrare au asigurat o comunicare eficientă ca să nu existe impedimente. Și, dimpotrivă, termenul pentru examinarea medicamentelor neautorizate a fost stabilit printr-o procedură accelerată. Deci, noi nu vedem careva impedimente pentru agenții economici. Și acest lucru cred că poate să-l confirme și OSCE – faptul că Chișinăul nu a blocat importurile de medicamente în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Ca să rămânem la partea asta cu medicina, pentru că este cea mai de actualitate acum, am văzut ieri o declarație a Biroului de reintegrare, un apel către OSCE pentru a se asigura că medicii pot circula liber în Zona de securitate și în special în satele care sunt sub jurisdicția Republicii Moldova. Săptămâna trecută au fost semnale că farmaciile din satele care sunt pe malul stâng al Nistrului nu funcționează, pentru că ar fi blocat accesul farmaciștilor de către administrația de la Tiraspol…

Cristina Lesnic: „Revin la mecanismul operativ care a fost instaurat de către colegii de la Birou. Deci, noi înțelegem că în circumstanțe extraordinare avem nevoie de soluții extraordinare și problema legată cu redeschiderea farmaciei este deja depășită, este soluția. Noi, de fapt, am avut și am sesizat problema care era legată de fermierii care nu au avut acces la terenuri. În regim de lucru am soluționat această problemă, mai parvin câteodată anumite interpelări, încercăm să găsim și aici și soluții individuale dacă sunt careva restricționări. Dar suntem în legătură, vă zic, cu orice persoană care încearcă să ne comunice sau să ne sesizeze că ar fi existat careva impedimente.”


Europa Liberă: Ca să rămânem la partea de circulație și de îngrijorări care există în zona asta, săptămâna trecută la briefing ați comunicat că există o anumită înțelegere privind circulația fermierilor, a serviciilor de urgență. Au fost și îngrijorări și din partea celor de la școlile cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană.

Cristina Lesnic: „Am avut aceste sesizări, chiar am vorbit și cu doamna director de la Liceul Evrika din Grigoriopol, care mi-a comunicat despre situația care există la momentul actual cu privire la circulația profesorilor. Dvs. cunoașteți că în pachetul Berlin Plus acest subiect era pe ordinea de zi, noi am insistat, Chișinăul, ca tema să nu fie scoasă de pe ordinea de zi, dar să rămână sub monitorizare. Revenim la acest apel de a monitoriza situația cu privire la școlile cu predare în limba română. Am convenit în regim de lucru că contabilii vor prefecta salarizarea pentru toți profesorii, iar în momentul când profesorii vor urma să-și ridice acele salarii, noi vom merge și vom asista la acest proces.

Astăzi, am avut și o discuție cu mai multe organizații neguvernmentale prin care le-am comunicat acest lucru și le-am solicitat, desigur, și sprijinul să monitorizeze această situație, să facem schimb de informație acolo unde există sau sunt comunicate anumite probleme. Dar împreună vom încerca să soluționăm problema respectivă și eu chiar mă angajez să merg să văd cum are loc procesul.”

Europa Liberă: Știm că toate testele care vin de la Tiraspol ajung să fie procesate în laboratorul de la Chișinău. Aveți o înțelegere cu Tiraspolul legat de asta? Există o anumită cotă sau care este mecanismul prin care ați convenit că vor fi procesate testele respective?

Cristina Lesnic: „Nu există o anumită cotă. Dvs. cunoașteți că în regiunea transnistreană sunt aproximativ 320 de mii de locuitori cu cetățenia Republicii Moldova.

De fapt, mecanismul de colectare este că toate probele, testele vin la Chișinău, are loc transmiterea către Tiraspol a unui anumit set de probe și la fel are loc preluarea acestor probe pentru examinare în laboratorul ANSP-ului, iar rezultatele sunt reconfirmate de către agenția dată. Nu este o cotă, ca să înțelegeți, nici pe regiune, nici pe cerc de persoane targetate. Deci, în momentul în care există o suspiciune sau un caz suspect care necesită investigație, cazurile sunt confirmate sau infirmate de către agenția respectivă.”

Europa Liberă: Spuneți-mi, vă rog, cum se gestionează ajutoarele umanitare? Pentru că am văzut că s-au anunțat deja anumite ajutoare pentru Republica Moldova, pe de altă parte, Tiraspolul, presa locală, a scris că 5000 de teste urmează să fie primite din Federația Rusă. Deci, aspectul acesta al ajutoarelor umanitare cum va fi gestionat?

Cristina Lesnic: „Cel puțin la momentul actual pot să vă zic că, conform administrației de la Tiraspol, corpul diplomatic nu este restricționat pentru a accede în circulație pe malul stâng al Nistrului. În ceea ce privește problema cu Covid-19, în privința ajutoarelor umanitare, sigur că ele trec sau sunt coordonate de ministerul de profil.”

Europa Liberă: Partea de testare oricum rămâne la Chișinău? Sau există opțiunea în care anumite teste se vor putea face și în regiunea transnistreană dacă va veni donație din Federația Rusă?

Cristina Lesnic: „Bun, eu nu cunosc o altă procedură decât cea pe care o implementează ANSP-ul și știu că toate testele se fac de la nivel local către ANSP și unica autoritate care confirmă sau infirmă este această instituție.”


Europa Liberă: Spuneți-mi, vă rog, în ceea ce privește activitatea economică în general, știm că agenții economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați la Chișinău, ei cum vor funcționa? Sau în momentul acesta au prioritate doar cei care asigură partea de alimentație și de medicamente?

Cristina Lesnic: „Potrivit datelor care sunt actualizate de la 1 martie 2020, sunt 550 de agenți economici cu caracter permanent care operează în regiunea transnistreană și avem 1631 de agenți economici care sunt înregistrați provizoriu. Deci, ambele categorii, după câte înțelegeți, au sediul în regiunea transnistreană și pot opera pe deplin. Deci, dacă vorbim despre genul de activitate, genul este foarte diversificat. Eu sunt sigură că regulile care sunt aplicate în raport cu acești agenți economici înregistrați la ASP va putea să acopere pe deplin regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dvs. spuneați mai devreme că intenția Chișinăului este ca deciziile Comisiei pentru situații excepționale să fie aplicată pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, am văzut deja și critici din partea unor reprezentanți ai societății civile care spun că Chișinău nu face destule pentru a controla situația din regiune, deși oferă tot sprijinul necesar cetățenilor de acolo.

Cristina Lesnic: „În privința controlului în regiune, este clar, este evident, noi recunoaștem că sunt anumite dificultăți, ele au existat și inclusiv după 1992. Deci, la momentul actual noi ne propunem să trecem prin această situație de criză, să avem o comunicare eficientă. Și inclusiv eu personal am avut mai multe discuții telefonice pe parcursul zilei.

Dacă vorbim despre materia drepturilor omului, eu am să menționez că la începutul lunii martie am elaborat un raport cu privire la situațiile individuale, cazuri individuale care au fost comunicate nu numai la nivel de birou, dar și la nivel de Parlament, de către deputați, este un raport cu privire la situația drepturilor omului care a fost expediat la adresa Consiliului Europei. Eu am discuții pe acest subiect inclusiv și cu formatul 5+2, inclusiv și cu reprezentantul oficial de la Tiraspol. Astăzi voi avea inclusiv și o discuție cu Comisarul pentru drepturile omului la nivelul Consiliului Europei, în care voi comunica situația care are loc în acest domeniu. Noi suntem foarte activi și dorim să avem și parteneriate cu ONG-urile, la fel și cu avocatul poporului. Recepționăm mesajele care vin din teritoriu, de la reprezentantul avocatului poporului, discutăm foarte des și cu primarii. Cel puțin la nivelul actual, Chișinăul face tot ce este în puterile sale pentru a depăși această criză.”

Europa Liberă: Pentru că una dintre criticile care vi se adresau, nu neapărat Dvs. personal, dar autorităților de la Chișinău, era faptul că acestea au acceptat ca regiunea transnistreană să închidă inclusiv Zona de securitate, să impună acea stare de urgență și restricții de circulație. Credeți că se putea face ceva mai mult în situația de extindere a epidemiei?

Cristina Lesnic: „Eu consider că în două săptămâni, ceea ce încercăm noi să facem, doar consolidează mesajul și eforturile noastre de a depăși situația. La unele aspecte care sunt date publicității, precum că noi izolăm regiunea transnistreană, vreau să menționez că, pentru mine, poziția de viceprim-ministru nu reprezintă „o aventură guvernamentală”. Eu mi-am asumat acest mandat în plină criză care este dramatică pentru populație și am făcut apel la toată lumea ca cei care au soluții, ca cei care au propuneri pe care putem să le gestionăm, le vom lua în calcul. Pentru mine și pentru echipa mea care astăzi face eforturi zilnice și inclusiv în week-end, pentru că noi nu avem week-end-uri, toate aceste eforturi sunt orientate pentru a depăși această situație.

Nu cred că există vreun model în cazul altor țări care au conflicte nesoluționate, cum ar putea să depășească situația de criză. De aceea, astfel, comunicarea între Chișinău și Tiraspol trebuie să fie eficientă, iar în cazul în care există blocaje, și s-ar putea să existe anumite blocaje, avem inclusiv parteneri internaționali care trebuie să fie informați, noi le explicăm, comunicarea asta este importantă pentru a depăși situații de criză.

Deci, repet, pentru noi nu sunt „o aventură guvernamentală” lucrurile pe care le facem noi.”

Europa Liberă: Doamna Lesnic, e o perioadă într-adevăr foarte complicată și foarte plină. Dvs. aveți energie, v-ați gândit la ce va urma după această criză a coronavirusului? Va fi un factor de apropiere, sau, din contra, un factor de cedare? Pentru că sunt voci care spun că acum Chișinăul oferă tot și acest lucru va fi folosit de administrația de la Tiraspol.

Cristina Lesnic: „Eu mi-aș dori foarte mult ca în această situație de criză să nu fie politizat subiectul. Pentru că ceea ce interesează astăzi cetățeanul este comfortul său psihologic, medical, social în societate. Este suficient că astăzi ne confrontăm cu o dezbinare între malul drept și malul stâng, iar acele măsuri de încredere care sunt aplicate și sunt orientate către cetățeni, au demonstrat că, iată, într-o situație de criză, ar fi mai multe lecții pe care să le învățăm.

E prematur astăzi să fac sau să anticipez anumite concluzii. Eu vă propun ca imediat ce vom depăși, și să dea Domnul să fie asta cât de repede posibil, să revenim și să vedem ce lecții am învățat din această experiență – și probabil că nu este vorba doar despre conflictul transnistrean, dar este vorba despre capacitatea de a interveni în situații de criză și a gestiona corect situația. Și atunci, desigur, vom putea să tragem o linie și să spunem ce a fost bine, ce a fost mai puțin bine, ceea ce ar trebui să învățăm noi pentru experiențele care ar putea să se mai întâmple sau să se repete.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cum simțiți, Chișinăul face cedări acum care ar putea să fie folosite de Tiraspol sau nu?

Cristina Lesnic: „Eu nu cred că noi vorbim acum despre cedări, cu atât mai mult că, dacă vorbim despre agenții economici, ei respectă legislația Republicii Moldova, asigură populația cu cele necesare. Eu repet – probleme pot apărea diferite, în diferite formate, adică noi nu ne temem să spunem sau să recunoaștem acolo unde este mai puțin bine, pentru că, dacă nu am accepta această problemă, nu ar fi nevoie să existe cineva care ar putea să vină cu un sprijin.

Eu la momentul actual nu consider că sunt valabile acele declarații care vin să spună că noi nu suntem în stare să ducem un dialog sau nu putem să organizăm procesul. Eu fac apel către toată lumea să fim solidari, dacă există propuneri care sunt echilibrate și care pot să ne ajute în această situație, ele sunt binevenite să le abordăm și să le discutăm.”

***

Comentatorul politic Gheorghe Cojocaru analizează, într-o discuție cu Vasile Botnaru, legătura care există între coronavirus, sănătatea și viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și scena politică.

Gheorghe Cojocaru: „Coronavirusul face victime deja pe ambele maluri ale Nistrului: după câteva cazuri de deces la Chișinău, au fost înregistrate primele decese și la spitalul din Slobozia. Infecția nu cunoaște hotare, indiferent că acestea sunt trasate legitim sau arbitrar, iar instituțiile abilitate de la Chișinău, cum e și firesc, pun umărul la ajutorarea cetățenilor din stânga Nistrului, afectați de virusul ucigaș, fără a face vreo diferență în funcție de viza de reședință.”

Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru


Europa Liberă: Desigur că statisticile depind de modul în care sunt luați în evidență oamenii cu potențială infectare. Mai vedem și în alte părți, în DNR sau la belaruși statisticile sunt relativ îmbucurătoare, pentru că sistemul de detectare, de reperare este un pic mai altfel, dar totuși dacă vorbim despre stânga Nistrului, în aceste zile am aflat că chiar acum, în plină epidemie, este semnat contractul de livrare a energiei electrice cu Centrala de la Cuciurgan. De ce această exclusivitate acum, în plină epidemie?

Gheorghe Cojocaru: „Da, de la 1 aprilie, după cum a anunțat compania de stat Energocom, în baza unei decizii a Comisiei pentru starea de urgență, a fost prelungit pentru următoarele trei luni contractul de livrare a energiei electrice, încheiat cu Centrala Electrică Moldovenească de la Cuciurgan, care va fi singurul furnizor de energie în toată această perioadă. Deși scăzut cu 9 la sută față de prețul anterior, costul unui MWh produs în stânga Nistrului este mult peste prețul unui MWh livrat de centralele electrice din România, de exemplu. În condițiile în care securitatea energetică a Republicii Moldova nu se poate asigura decât prin conectarea la surse alternative de energie, rămâne o întrebare de ce au fost înlăturați de pe piață furnizorii de energie din Ucraina. Se pare totuși că nu grija pentru consumatorul simplu a stat la baza deciziei respective, ci cu totul alte interese.”

Europa Liberă: În Transnistria s-ar spune: «война всё спишет» (acțiuni prost gândite care în alte condiții ar fi fost de neconceput). Când spuneți „alte interese”, ce fel de interese bănuiți că ar exista îndărătul acestor aranjamente?

Gheorghe Cojocaru: „Aceste interese sunt cunoscute de mult, sunt scheme economico-financiare care au funcționat în beneficiul unor interese obscure de-a lungul deceniilor trecute, indiferent de culoarea forțelor politice de la Chișinău sau Tiraspol. Aceleași interese profită, după cum se vede, și în plină epidemie astăzi, nemaivorbind de faptul că în baza acestor încrengături de interese se realizează și profituri de natură politică. Votul cetățenilor din stânga Nistrului, mai ales din perspectiva viitoarelor alegeri prezidențiale din toamnă, rămâne o monedă de schimb pentru serviciile pe care Chișinăul le contractează generos cu cei de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a solicitat Organizației Mondiale a Sănătății să se implice în monitorizarea condițiilor de spitalizare și acordare a asistenței medicale pacienților infectați cu COVID-19 din stânga Nistrului. Îmi amintește de zona Luhansk și Donețk, unde OSCE-ul este oprit la baraj, pentru că, vezi Doamne, în acele regiuni secesioniste este epidemie. Cum credeți, e posibilă acum o omologare a asistenței sanitare?

Gheorghe Cojocaru: „Da, situația e foarte complicată. Totodată, Ministerul Sănătății confirmă disponibilitatea de a acorda asistența necesară acestor pacienți în stare gravă în instituțiile specializate din capitală, în pofida măsurilor abuzive luate de autoritățile de la Tiraspol de a închide accesul, inclusiv al medicilor, în localitățile din zona de securitate de la Nistru. Cu toată bunăvoința autorităților de la Chișinău, apelul delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control către administrația de la Tiraspol de a debloca perimetrul zonei de securitate rămâne însă fără vreun ecou.”

Europa Liberă: Doamna Lesnic a îndemnat publicul cel puțin să nu se agite și să înțeleagă că autoritățile de la Chișinău nu pot profita de situația aceasta „avantajoasă” pe care o oferă pandemia să scoată profituri politice. Dvs. pentru ce tactici pledați?

Gheorghe Cojocaru: „Tacticile sunt cunoscute, ele pot fi și dure, pot fi și blânde. Important ca situația să nu degenereze într-un conflict escaladat și este foarte important ca acum pentru administrația de la Tiraspol, precum și pentru cea de la Chișinău să prevaleze, înainte de toate, viețile și sănătatea oamenilor.”

***

Aici e Radio Europa Liberă.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG