După o pauză de trei ani, impusă de restricţiile sanitare, de Rusalii s-a desfăşurat la Berlin tradiţionalul Carnaval al Culturilor (Karneval der Kulturen).
Peste 500.000 de persoane au participat de vineri până luni la această mare serbare populară care a avut loc în cartierul vestberlinez, Kreuzberg, un adevărat biotop multietnic şi multicultural. Tema principală a manifestaţiei a fost anul acesta protecţia mediului şi problema climei.
Peste 50 de care alegorice au traversat duminică bulevardul rezervat manifestaţiei. Persoane aparţinând diferitelor comunităţi etnice din mai toate continentele lumii au oferit publicului nu numai o imagine a tradiţiilor lor, ci au atras atenţia asupra problemelor acute care frământă lumea, ca de exemplu războiul din Ucraina.
Cu alte cuvinte, dimensiunea politică a carnavalului a rămas nealterată din 1996 - când a avut loc prima ediţie.
Propunerea de organizare a unui Carnaval al culturilor a fost o reacţie la incidente extremiste de dreapta şi atacuri rasiste. Considerându-se un loc al întâlnirii, Carnavalul a devenit din 1996 încoace o tribună a contracarării naţionalismului, xenofobiei, rasismului şi homofobiei, prin intermediul unei manifestaţii de masă pentru toleranţă, pentru buna-înţelegere, respect reciproc, pentru diversitate etnică, religioasă şi sexuală.
Organizaţii civice au împânzit străzile şi parcurile unde s-a desfăşurat Carnavalul cu afişe, atrăgând atenţia asupra tratamentului agresiv la care sunt supuşi solicitanţi de azil la frontierele Uniunii Europene.
Deşi nu au avut loc incidenţe semnificative, atmosfera Carnavalului a fost afectată duminică seara de victoria lui Erdoğan la alegerile prezidenţiale din Turcia, fiind sărbătorită spontan de unii participanţi.
Fanii lui Erdoğan la Berlin
Sute de persoane s-au alăturat unei manifestaţii care s-a îndreptat spre centrul occidental al Berlinului. Manifestaţia neautorizată a fost dispersată de către poliţie.
Două treimi dintre etnicii turci cu drept de vot, care trăiesc în Germania, l-au susţinut pe Erdoğan. Cei care nu l-au votat simpatizează cu partidele de opoziţie sau aparţin minorităţii kurde şi comunităţii religioase a aleviţilor. Mai mulţi observatori sunt de părere că acum vor creşte tensiunile existente între comunitatea kurzilor şi cea a turcilor din Germania. În anii trecuţi, între cele două comunităţi au fost înregistrate numeroase conflicte care, pe alocuri, au degenerat în acţiuni violente.
Potrivit statisticilor oficiale, în Germania trăiesc aproximativ 2,9 milioane de persoane originare din Turcia, dintre care circa 1,5 milioane au cetăţenia turcă şi dreptul de a vota.
Erdoğan comparat cu Putin
Ministrul federal al agriculturii, ecologistul Cem Özdemir, născut într-o familie de emigranţi turci, şi-a exprimat consternarea în legătură cu votul masiv în favoarea lui Erdoğan.
În mai multe interviuri, Özdemir a avertizat mai ales faţă de creşterea influenţei unor organizaţii radicale de dreapta şi islamiste asupra tinerilor turci. Aceştia sunt expuşi influenţei din partea unor imami. Într-un interviu acordat postulului naţional de radio (DLF), Özdemir a spus marţi că, în prezent, Erdoğan este acceptat în acelaşi fel ca, în trecut, Putin în Rusia. Societatea germană ar trebui să acorde o atenţie mai mare tinerilor turci, pentru a reduce influenţa propagandei răspândită de regimul lui Erdoğan prin intermediul unor reţele de radioteleviziune. Pentru contracararea propagandei mişcărilor extremiste şi antidemocratice din Turcia, Özdemir a propus înfiinţarea unui post de televiziune turco-german.
