Pe 10 decembrie se împlinesc 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, document ce a definit în premieră drepturile și libertățile pe care le are în egală măsură fiecare om odată cu nașterea. Cu această ocazie Asociaţia Promo-LEX a decis să familiarizeze adolescenţii cu drepturile de care se bucură. Promo-LEX organizează lecţii publice în 20 de instituţii de învăţământ în ţară, iar la final va fi organizat şi un concurs cu premii băneşti pentru tineri. Mai important decât scopul de informare despre drepturile omului este cel de educare a atitudinii la tineri, ne-a spus în ajun ofiţera de presă a Asociaţiei, Carolina Bondarciuc.
Carolina Bondarciuc: „La 10 decembrie se împlinesc70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi în întreaga lume au loc o serie de activităţi de celebrare a acestei aniversări. Asociaţia Promo-LEX se alătură campaniei la nivel mondial şi am luat decizia să desfăşurăm o campanie naţională.
Este vorba, în primul rând, de 20 de lecții publice cu tema drepturile omului. Mergem deja în 20 de instituții de învățământ din ţară unde vorbim cu tinerii despre drepturi şi obligaţii. Încercăm de o manieră mai interactivă să dialogăm cu ei la acest subiect. O altă componentă a acestei campanii este organizarea şi desfăşurarea unui concurs. Target-ul acestui concurs sunt la fel tinerii. Îi încurajăm să vorbească despre drepturile omului, despre importanţa şi rolul lor şi totodată au posibilitatea să câştige un premiu.”
Europa Liberă: Cum aţi selectat cele 20 de instituţii de învăţământ unde ţineţi aceste lecţii publice?
Carolina Bondarciuc: „Pentru că avem posibilitatea să mergem doar în 20 de instituţii, în momentul în care am gândit şi am selectat localitățile am ținut cont de aria geografică, adică să fie proporțional pe întreaga ţară. Am încercat în același timp să acoperim în egală măsură diferite tipuri de instituții de învățământ: licee, şcoli profesionale, universităţi astfel ca această informaţie să ajungă la un număr cât mai mare de tineri din diverse instituţii.”
Europa Liberă: De ce aţi decis să informaţi anume tinerii despre drepturile omului anume tinerii? Sunt mai puţin ei familiarizaţi cu ele?
Carolina Bondarciuc: „Nu este vorba doare despre informare. Deşi lecţiile sunt scurte încercăm să informăm, dar şi să educăm atitudini, în primul rând. Este nevoie ca tinerii nu doar să cunoască drepturile pe care le au, dar să înveţe cum este corect să facă uz de ele. Să ştie, de exemplu, că în familia din care ei fac parte nu trebuie să existe violenţă sau dacă există să ştie că trebuie să solicite ajutor. Să ştie că au dreptul la educaţie de calitate şi că mita, de exemplu, nu este o soluţie pentru a avea note mai bune. Iar când vor deveni adulţi să ştie cu certitudine că au dreptul la muncă remunerată corespunzător indiferent de faptul că e bărbat sau e femeie, că au dreptul la odihnă. Trebuie să ştie că au dreptul în momentul în care formează o familie să beneficieze în egală măsură de concediu de creştere a copilului.”
Europa Liberă: Aţi decis să faceţi aceste lecţii publice şi pentru că curricula şcolară nu acordă suficientă atenţie acestei tematici?
Carolina Bondarciuc: „Nu este un obiectiv al asociaţiei Promo-LEX de a interveni în curricula şcolară sau de a o completa cumva. Campania pe care o desfăşurăm este de scurtă durată. Din păcate avem posibilitatea să discutăm doar cu aproximativ 500-600 de tineri. Vom fi bucuroşi dacă aceşti tineri care participă şi vor participa la aceste lecţii publice vor folosi aceste informaţii. Iar dacă noi am reuşi să-i provocăm să se informeze suplimentar, să caute informaţii şi să le utilizeze să le împărtășească cu colegii lor aceasta este foarte bine.”
Europa Liberă: Ştiţi cumva cât de mult se pune accent în şcoli pe drepturile omului?
Carolina Bondarciuc: „Ştiu că există acele lecţii de educaţie civică, dar nu știu în ce măsură ele acoperă subiectele legate de drepturile omului.”
Europa Liberă: Faptul că un elev va cunoaşte mai bine drepturile de care se bucură îl ajută oare înt-un mediu social-politic atât de complicat, de imperfect şi plin de prejudecăţi ca cel din R. Moldova?
Carolina Bondarciuc: „Cunoaşterea drepturilor este în mod cert un atu pentru orice persoană din lume indiferent de nivelul de democraţie în ţara în care trăieşte. Iar când este vorba despre un stat în care drepturile omului sunt mai puţin respectate, este necesară nu doar cunoaşterea, adică nu doar să ştim ce drepturi avem, dar şi cum le aplicăm, cum procedăm în cazul în care acestea sunt încălcate.”
Europa Liberă: În continuarea aceleași întrebări - cât de oportun este cât de oportună este în general cunoaştere drepturilor fundamentale într-un stat în care se spune că justiţia e coruptă şi cei care trebuie de fapt să asigure respectarea drepturilor sunt cu musca pe căciulă?
Carolina Bondarciuc: „Ştiu că poate este suprautilizată expresia că schimbările pot porni de la lucruri mici, dar cred că fiecare din noi trebuie să facă uz de drepturile pe care le are. Iar în momentul în care vede că undeva, la medicul de familie sau la şcoală se dă o mită să spună. Iar în momentul în care vede că se întâmplă altă ilegalitate, la fel, să vorbească despre asta şi să semnaleze. Cred că puţin câte puţin lucrurile se pot schimba.”
Europa Liberă: Adică sugeraţi că cunoscându-şi drepturile persoana poate pune presiune pe justiţie indiferent dacă e sau nu considerată ea a fi coruptă?
Carolina Bondarciuc: „Nu doar să le cunoască, dar şi să aplice aceste drepturi. Pentru că de multe ori cunoaştem, dar ezităm sau întoarcem capul atunci când se întâmplă anumite acte de corupție. Şi atunci dacă nu reacţionăm degeaba cunoaştem ceea ce cunoaştem.”
Europa Liberă: Deja au avut loc mai multe astfel de lecţii publice, ce impact au generat ele în rândul elevilor şi profesorilor? Aveţi un feedback?
Carolina Bondarciuc: „Da, şi e unul pozitiv, sper eu. Tinerii sunt interesaţi. Ne dăm foarte bine seama că şcoala deja nu reuşeşte să rămână o sursă primară de informare pentru elevei având în vedere mediile în care ei trăiesc şi informaţiile pe care le pot primi din diverse surse, nu doar de la şcoală. Şi atunci tot ce vine suplimentar este binevenit. Vom vedea mai bine cum a ajuns această informaţie la ei şi dacă o vor utiliza în momentul în care mai mulţi dintre ei vor decide să participe la acest concurs pe care-l desfăşurăm. Sperăm că îşi vor spune ideile şi vor aplica informaţiile pe care le-au primit la acele lecţii publice.”
Europa Liberă: Ne puteţi oferi mai multe detalii despre acest concurs?
Carolina Bondarciuc: „Este vorba despre un concurs pentru tineri. Pot participa tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 22 de ani. Trebuie să înregistreze un mesaj video sau să scrie un eseu la tema drepturilor omului. Îi încurajăm să fie cât mai creativi, să vorbească despre rolul şi importanţa drepturilor omului, în general, pentru ei sau eventual să deschidă Declaraţia să se familiarizeze cu toate drepturile, să aleagă unul din ele şi să vorbească din propria experienţă sau dacă a fost martor la unele situaţii. Deci să vorbească despre drepturile omului într-un mesaj video sau într-un eseu. Să le publice pe pagina personală de Facebook până la data de 5 decembrie şi să transmită un mesaj către Asociaţia noastră la fel pe Facebook prin care să spună că participă la concurs. Este important să-şi îndemne prietenii şi colegii să-l ajute la promovarea mesajelor pe care o să le posteze. Asta va fi luat în consideraţie de către juriu la stabilirea câştigătorilor. Vom premia la final cele mai bune lucrări la fiecare categorie, adică trei mesaje video şi trei eseuri. Nu mai puţin important e că fondul total de premiere constituie două mii de lire sterline, adică aproximativ 40 de mii de lei.”
Europa Liberă: Deci un fond de premiere consistent.
Carolina Bondarciuc: „Consistent zicem noi şi sperăm motivant pentru tineri să vorbească, să-şi exprime ideile şi au posibilitatea acum să şi primească premii pentru asta.”
Europa Liberă: În ce măsură generaţia Facebook şi Instagram, deci generaţia tinerilor care preferă să se refugieze în lumi virtuale, ficţionale, vibrează la asemenea teme ca drepturile omului care ţin de fapt de lumea reală?
Carolina Bondarciuc: „Noi, ca organizaţie de drepturile omului şi ca apărători ai acestor drepturi, trebuie să găsim o cale să ajungem şi la ei utilizând spaţiile şi metodele de informare pe care le folosesc ei. să mergem noi acolo unde ei sunt, pe Facebook, pe Instagram, Youtube sau alte canale. Încercăm să interacţionăm cu ei acolo unde se simt ei cel mai confortabil.”
Europa Liberă: Aţi înţeles din discuţiile cu tinerii care este dreptul cel mai important, dar şi cel mai încălcat în R. Moldova din punctul lor de vedere?
Carolina Bondarciuc: „Nu am încercat să facem o listă cu drepturi mai mult sau mai puţin încălcate, dar să vedem interesul lor pentru anumite drepturi, cum ar fi dreptul la educaţie sau cel la odihnă. Spre exemplu, există drepturi
Încercăm să explicăm într-o manieră interactivă fiecare drept ca ei cel puţin să aibă cunoştinţe generale despre acesta...
despre care ei nici nu au auzit sau care sunt mai complicate pentru ei cum ar fi dreptul la personalitate juridică. De aceea noi încercăm să explicăm într-o manieră interactivă fiecare drept ca ei cel puţin să aibă cunoştinţe generale despre acest drept. Lecţia publică este construită în aşa o manieră încât noi interacţionam cu ei şi prin intermediul unor jocuri elaborate special pentru ei. Le explicăm fiecare drept care este în Declaraţia Universale a Drepturilor Omului. Încercăm să avem şi un feedback de la ei. Îi întrebăm ce părere au, dacă cunosc sau nu un anumit drept, iar ulterior venim noi cu completări. Nu este pur şi simplu o prezentare teoretică. Încercăm practic să aplicăm aceste drepturi şi să vedem cum le putem regăsi implicarea în viaţa de zi cu zi.”
Materialul este realizat în cadrul Proiectului „Sărbătorirea drepturilor omului în Moldova în contextul celei de-a 70-a aniversări de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului”, implementat de către Asociația Promo-LEX și susținut financiar de către Ambasada Britanică la Chișinău.
