Mai multe organizații neguvernamentale se declară îngrijorate de modul în care, într-un mod ferit de ochii lumii, autoritățile modifică legislația achizițiilor publice, astfel încât sunt create condiții ca o parte considerabilă a banilor publici să fie cheltuiți ineficient și netransparent. Ce interese și explicații sunt la mijloc și ce propun reprezentanții societății civile ca în domeniul achizițiilor publice să fie asigurate niște minime cerințe de competiție, transparență și cheltuire judicioasă a banilor? Explicații în convorbirea noastră cu experta în achiziții publice Carolina Ungureanu de la IDIS Viitorul, una dintre organizațiile care au semnat un apel adresat autorităților.
Europa Liberă: Mai multe organizații neguvernamentale cu expertiză recunoscută în domeniul despre care vom vorbi acum, printre care Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Centrul Analitic Independent Expert-Grup ș.a., condamnă într-o declarație modul în care guvernul R. Moldova încalcă legislația privind transparența procesului decizional. Este vorba de felul în care sunt schimbate prevederile legii, reglementările în domeniul achizițiilor publice. Ce se întâmplă de fapt? De ce sunt îngrijorați reprezentanții societății civile?
Carolina Ungureanu: „Într-adevăr, organizațiile societății civile ieri, pe 6 februarie, au ieșit cu o declarație privind condamnarea încălcării flagrante a normelor privind transparența decizională, am putea să menționăm că în data de 29 ianuarie 2019, pe pagina Ministerului Finanțelor a fost publicat un proiect de hotărâre de Guvern, privind modificarea hotărârii Guvernului nr 705 din 2018, cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat, registrul de stat al achizițiilor publice, pe care toată lumea îl cunoaște mai simplu ca MTender. Acel proiect prevede abrogarea punctului 8 și 13 din Hotărârea de Guvern menționată anterior, iar prin această abrogare se propune menținerea sistemului anterior de achiziții electronice, cei din societatea civilă și autoritățile contractante îl numesc SIA RSAP, care urma prin Hotărârea de Guvern 705 a fi utilizat doar în calitate de arhivă.
Noi, cei din societatea civilă, respectiv, avem câteva întrebări cu referire la abrogarea acestor puncte din Hotărârea de Guvern, deoarece argumentarea necesității ridică pentru noi dubii. Autorii menționează că abrogarea punctelor pre-notate este necesară, având în vedere că procedurile de achiziție publice inițiate în sistemul aprobat prin Hotărârea de Guvern 355, acel vechi SIA RSAP, încă nu sunt finalizate și totodată după finalizarea acestora autoritățile contractante pot opera modificări la contractele de achiziție încheiate în urma desfășurării acestor proceduri. Iar utilizarea acestui sistem ca arhivă nu va asigura acest lucru.
Noi suntem de acord, într-adevăr, un anumit număr de proceduri lansate prin intermediul SIA RSAP-ului vechi înainte încă de lansarea pe o scară națională a sistemului nou SIA RSAP - MTender nu au fost finalizate în procesul implementării contractelor, însă sistemul vechi nu prevede publicarea contractelor online, nefiind posibilă astfel și modificarea acestora în sistem. Deci, toate modificările sunt efectuate pe hârtie și de aceea argumentarea autorităților nu este pertinentă pentru noi. Cel mai tare ne îngrijorează faptul că Ministerul Finanțelor a publicat pe 29 ianuarie 2019 pe un termen de colectare a opiniilor până în 14 februarie. Acest lucru nu s-a putut desfășura deoarece a doua zi, pe 30 ianuarie acest proiect este inclus pe agenda ședinței Guvernului și votat.”
Europa Liberă: Trebuie să înțelegem că, urmare a modificărilor operate de autorități, acum se poate vedea mai greu ce s-a cumpărat, cu cât și dacă e cea mai bună alegere...
Carolina Ungureanu: „Da, este așa. A doua parte a acestei declarații conține sau atenționează faptul că achizițiile publice de valoare mică nu sunt transparente, deoarece noi cunoaștem că achizițiile de valoare mică nu cad sub incidența legii 131, ci este o Hotărâre de Guvern - 665. La sfârșitul lunii decembrie, din 14 decembrie au intrat în vigoare modificări la legea 131 care au majorat pragurile pentru achizițiile de valoare mică, inclusiv. Noi avem pentru bunuri și servicii pragul de 200 de mii și pentru lucrări avem 250 de mii, fără TVA. Deci, autoritățile contractante, la achizițiile de 200 de mii - 250 de mii nu sunt obligate să facă achizițiile transparent prin intermediul noului sistem MTender. Pot să meargă la un operator economic și să semneze direct contractul, ceea ce noi, din societatea civilă, zicem că nu este corect, deoarece nu vedem exact cum se cheltuie banul public, achizițiile sunt total netransparente și mai mult, atât autoritățile contractante mai divizează achizițiile exact pentru a utiliza această portiță cu achizițiile de mică valoare, care să nu fie transparente.
Europa Liberă: Și rămâne loc pentru cheltuirea banilor într-un mod, cel puțin nechibzuit.
Carolina Ungureanu: „Da, într-un mod ineficient și netransparent în care nu se respectă concurența și practic acele bugete care sunt austere la nivel local și acele sunt utilizate ineficient.”
Europa Liberă: Toate ar trebui să aibă o explicație.... Ce interese sunt urmărite sau încurajate de autorități prin modificările de lege operate, modificări care – cum susțin organizațiile societății civile – creează mai degrabă condiții ca banii publici să fie cheltuiți ineficient și netransparent? Cui poate conveni acest lucru?
Carolina Ungureanu: „Pentru noi este dificil să spunem pentru cine ar putea conveni. Pentru noi, cei din societatea civilă, este mai important ca lucrurile să ia o altă cale, în care noi propunem ca achizițiile de valoare mică, peste pragul de 50 de mii de lei să fie în mod obligatoriu efectuate transparent, cu respectarea unor minime cerințe de competiție și transparență, fiindcă interese și loc pentru fraude și corupție în Republica Moldova pot fi multe. Pentru noi este important să remediem situația și să atenționăm asupra unor momente dificile care ar putea aduce încălcări grave a transparenței și a modului eficient de utilizare a banului public.”
Europa Liberă: De ce? De ce este nevoie sau, cel puțin, cum este explicată nevoia de a modifica legea? Și de ce - aparent cel puțin - pe ascuns?
Carolina Ungureanu: „De multe ori autoritățile contractante menționau că este nevoie urgent de a procura unele bunuri, servicii, din considerentul că autoritatea publică locală sau autoritățile contractante au nevoie de acele bunuri sau servicii. Și respectiv, din acest considerent, procedura de achiziție publică de multe ori este una cam lungă. Iată pentru a satisface aceste doleanțe a autorităților contractante probabil s-a făcut și această măsurare a pragurilor.
Ceea ce noi am putea să zicem este că sumele de 200 de mii și 250 de mii pentru administrațiile publice locale de nivelul întâi astea nu sunt chiar sume mici, haideți să spunem lucrurilor pe nume. Suma de 200 de mii de lei pentru o autoritate contractantă este una destul de mare. Plus la care toată lumea cunoaște că prin intermediul achizițiilor publice se accesează un șir de resurse financiare din bugetele naționale. Conform unor surse, e vorba de circa zece miliarde de lei care sunt cheltuiți anual. Și iată din aceste aproape zece miliarde de lei, practic 20-25% sunt achiziții de valoare mică, ceea ce iată acum sunt practic scoși în afara transparenței.”
Europa Liberă: Ne puteți da un exemplu, ca să fie limpede pentru toată lumea, cum se întâmplă aceste achiziții publice?
Carolina Ungureanu: „Achizițiile de mică valoare nu cad sub incidența Legii 131 cu privire la achizițiile publice. Este Hotărârea de Guvern 665 din anul 2016 care stabilește regulile de joc la achizițiile de mică valoare. Dacă să vorbim foarte simplist, este în felul următor. Dacă o autoritate contractantă are o achiziție pentru bunuri și servicii de 200 de mii ea nu publică în mod transparent anunțul, dar poate merge direct către un operator economic și să semneze contractul.”
Europa Liberă: Cu alte cuvinte, putem merge la cumătrul sau nașul, sau te miri cine.
Carolina Ungureanu: „De asta și atenționăm, că ar putea merge la oricare rudă sau persoană cu care să semneze acest contract. Aici este problema. Mai mult ca atât, sunt multe autorități contractante care divizează achizițiile. Ce înseamnă asta: dacă să presupunem el are o achiziție de 500 de mii de lei, el o divizează în trei și respectiv poate să facă trei proceduri de achiziție de valoare mică și să semneze trei contracte cu cine dorește pentru aceste bunuri și servicii.”
Europa Liberă: Ce propun organizațiile semnatare ca fiind stringent necesar pentru a îndrepta lucrurile?
Carolina Ungureanu: „Noi dorim în primul rând ca achizițiile de valoare mică, peste pragul de 50 de mii, să fie în mod obligatoriu efectuate cu respectarea unor minime cerințe de competiție și transparență, indiscutabil prin sistemul MTender și de asemenea solicităm autorităților publice să respecte întru totul legislația privind transparența procesului decizional în care fiecare cetățean și societatea civilă să aibă posibilitatea să-și exprime poziție cu privire la adoptarea actelor normative legislative care ulterior să nu aibă încălcări a acestor proceduri.”
