Linkuri accesibilitate

Câți bani vor primi de la stat partidele politice în 2026

Un bărbat stă în fața unui panou cu publicitate electorală a partidelor politice din R. Moldova, înaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut, Chișinău, septembrie 2025.
Un bărbat stă în fața unui panou cu publicitate electorală a partidelor politice din R. Moldova, înaintea alegerilor parlamentare din toamna anului trecut, Chișinău, septembrie 2025.

Peste 66 de milioane de lei vor primi, în total, de la stat, în 2026, formațiunile politice din R. Moldova. Suma alocației pentru fiecare partid variază în funcție de prestația la ultimele trei scrutine: alegeri parlamentare, prezidențiale și locale. Unele partide beneficiază și de „bonusuri”.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit că 30% din suma totală de 66,6 milioane de lei vor fi alocate pentru prestația formațiunilor politice la alegerile parlamentare din toamna anului trecut.

Suma reiese din cuantumul lunar de puțin peste 1 leu pentru fiecare vot valabil exprimat acordat partidelor politice și blocurilor electorale, stabilit de autoritatea electorală. În alegerile prezidențiale și locale cuantumul per vot este de puțin peste 60 de bani. Conform acestor formule, CEC a calculat alocații în valoare totală de 50 de milioane de lei, pentru toate cele trei scrutine. Suplimentar însă formațiunile politice vor primi bani pentru fiecare femeie și tânăr aleși deputați sau în posturi elective din administrațiile publice locale, astfel că suma totală ajunge la cele 66,6 milioane de lei.

În total, 44 de formațiuni politice, din cele 66 înregistrate la Agenția Servicii Publice, beneficiază de subvenții din bugetul de stat în 2026. Monitorizările arată că efectiv circa 25 de partide participă în scrutine.

Șefa CEC, Angela Caraman, a explicat în discuția cu Europa Liberă, că fiecare partid primește câte 11.250 de lei pentru fiecare femeie aleasă deputat, iar pentru fiecare tânăr, și mai mult – 23.126 de lei.

Partidele sunt însă obligate să cheltuiască, din fondurile alocate, 20% și, respectiv, 10% pentru activități ce vizează femeile și tinerii.

„Dacă, de pildă, un partid primește 250.000 de lei pentru reprezentativitatea femeilor, 20% din alocație trebuie să le cheltuie pentru activități destinate acestora, cum ar fi diverse reuniuni”, precizează Angela Caraman.

Actuala componență a Parlamentului numără 37 de femei, cele mai multe – 20 – fiind alese pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare. Subvențiile lunare suplimentare în acest sens, calculate pentru PAS, sunt de circa 225 de mii de lei (2,7 milioane de lei anual); socialiștii ridică lunar pentru cele șase deputate 67,5 de mii de lei, iar comuniștii primesc 33,7 mii lei pe lună pentru cele trei mandate revenite femeilor.

Pentru că are un anumit număr de deputați tineri (de până la 35 de ani la momentul alegerii), PAS ridică lunar peste 208 mii de lei, adică circa 2,5 milioane de lei pe tot anul. Câte circa 23,2 mii de lei primesc lunar PCRM, PSRM și „Democrația Acasă”, care au fiecare câte un deputat tânăr.

Pe ce pot fi cheltuiți banii

CEC spune că banii pot fi cheltuiți exclusiv pentru activitățile partidelor, în baza unei liste de cheltuieli prestabilite pe care formațiunea este în drept să le facă, cum ar fi pentru materiale promoționale, întruniri sau deplasări.

Sunt anumite cerințe, spune Angela Caraman, pe care formațiunile trebuie să le respecte și să le îndeplinească. În cazul nerespectării prevederilor, partidele sunt obligate să întoarcă banii statului. În linii mari, spune șefa CEC, formațiunile respectă aceste prevederi.

Partide cu alocațiile „tăiate”

De obicei, fără alocații de stat rămân formațiunile politice care au admis multiple încălcări și au fost sancționate fie de instanțele de judecată, fie de autoritatea electorală.

Celor patru partide prezentate în infografic („Viitorul Moldovei”; „Democrația Acasă”; PNL și Partidul „Acasă”) le-au fost aplicate diferite termene de suspendare a subvențiilor de la stat, cel mai mare fiind pentru un an. Finanțarea a fost suspendată pentru încălcări comise la parlamentare, însă partidele își păstrează alocațiile calculate pentru celelalte două scrutine.

O altă categorie de formațiuni rămase fără bani de la stat sunt cele a căror activitate a fost limitată prin hotărâri ale instanțelor de judecată – 8 la număr, unele fiind în proces de lichidare. În 2026 a fost oprită finanțarea - în valoare de peste 1,4 milioane de lei în total – pentru Partidul „Renaștere”, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei (ambele afiliate oligarhului Ilan Șor) și Partidul Democrat Modern, succesorul PDM al oligarhului Vlad Plahotniuc.

Finanțarea formațiunilor politice în R. Moldova „din surse private și din bugetul de stat” este reglementată de legea privind partidele politice, adoptată în 2007. Legea a fost modificată de mai multe ori pe parcursul anilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

XS
SM
MD
LG