Numărul cazurilor de boli infecțioase a scăzut în timpul pandemiei Covid-19, din simplul fapt că restricțiile sociale n-au permis la fel de multă interacțiune. Adică, cei mici care au rămas în casă nu s-au îmbolnăvit la grădiniță și nici părinții care au lucrat de acasă nu s-au îmbolnăvit. Au ajutat și măștile, distanțarea socială în spațiile publice și alte măsuri sanitare.
Însă, după sfârșitul pandemiei, bolile infecțioase s-au întors în numere și mai mari decât înainte. Acest fapt este cauzat de scepticismul față de vaccinuri sau „antivaccinismului”, care a fost cultivat mai ales în jurul Coronavirusului.
Rujeola, cunoscută și sub numele de pojar, este o boală infecțioasă care duce adesea la complicații. Rujeola provoacă febră și iritații, care sunt foarte periculoase mai ales pentru cei mici.
Deși este una dintre „bolile copilăriei”, are efecte serioase: una din patru persoane are nevoie de spitalizare, iar pentru un pacient dintr-o mie, boala este fatală. La nivel global, peste 100.000 de oameni au murit din cauza rujeolei.
În anii 2021-2022, în R. Moldova nu a fost înregistrat niciun caz de rujeolă. În schimb, în 2023 au fost raportate trei cazuri, iar în 2024 numărul a crescut la 210. Potrivit specialiștilor, majoritatea cazurilor au fost înregistrate în rândul refugiaților din Ucraina, care nu erau vaccinați.
Potrivit Deutsche Welle, Germania se confruntă cu o creștere masivă a cazurilor de rujeolă (pojar), de la 8 pe an în 2021, la 614 doar anul acesta.
Vaccinarea completă împotriva rujeolei, cu ambele doze, nu este obligatorie în toate țările, dar este obligatorie prin lege în Germania. Părinții germani care nu-și vaccinează copiii riscă o amendă de 2.500 de euro.
Mai multe cazuri decât în trecut s-au înregistrat anul acesta și în Belgia și Marea Britanie.
La nivel global, numărul cazurilor de rujeolă a crescut cu 20% în 2023 față de anul precedent, o consecință directă a scăderii ratei vaccinării.
Epidemia de rujeolă din România
România s-a confruntat, anul trecut, cu o epidemie de rujeolă: peste 2.000 de cazuri au fost înregistrate în 29 de județe. Epidemia a continuat și în 2024: au fost confirmate 18.146 de cazuri de rujeolă, multe dintre ele în Brașov și județele din jur. Boala a răpus 18 români, dintre care și un bebeluș de doar 10 luni, care se îmbolnăvise de la sora de 13 ani. Niciunul dintre ei nu erau vaccinați.
Medicii de familie români spun că a crescut numărul copiilor nevaccinați, astfel că țara se află sub rata de vaccinare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În România, acoperirea vaccinală cu prima doză este de 78%, iar cu doza a doua - de 62%, dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani.
Creșterea se datorează politizării vaccinurilor, explica la acea vreme medicul român Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din București. Pandemia de Covid-19 a făcut ca mulți oameni să se împotrivească oricărui fel de vaccin, chiar și celor dovedite a fi sigure și eficace în prevenirea bolilor copilăriei. Din ce în ce mai mulți oameni s-au informat mai ales din surse neștiințifice, ceea ce le-a dat informații greșite despre vaccinuri.
„Boli pe care le considerăm rare sau echilibrate ajung să reapară. Și să discutăm de focare, inclusiv de rujeolă și bolile eruptive ale copilăriei în general. Dar rujeola într-adevăr are un impact mai mare, pentru că poate să dea relativ des complicații, nu doar pulmonare, din păcate”, spune Adrian Marinescu.
Antivaccinismul își are bazele în cercetare falsificată
Vaccinurile sunt atât de eficiente, încât creează un paradox unic: aproape că șterg de pe fața pământului multe boli grele, iar oamenii care au fost astfel protejați consideră că sunt în siguranță sau că bolile acelea nu sunt atât de grele tocmai din cauza faptului că nu le-au văzut efectele cu ochii lor.
Oamenii care aveau ezitări pe tema vaccinurilor au primit, în 1998, primele „dovezi”: un studiu medical publicat în jurnalul științific de prestigiu The Lancet, în care cercetătorul britanic Andrew Wakefield lega autismul de vaccinul ROR (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei). El scria că sugarii și copiii care, anterior, păreau „normali”, fericiți și comunicativi, s-ar fi schimbat brusc după administrarea vaccinului, iar apoi au fost diagnosticați cu autism.
Studiul său a fost demonstrat a fi fost falsificat. Wakefield se afla în conflict de interese nedeclarat: colabora cu firme care ar fi profitat de pe urma unei astfel de „cercetări”, iar însuși Wakefield ar fi putut câștiga zeci de milioane de lire din această afacere.
Mai mult, metodologia folosită de el a fost respinsă după ce s-a aflat că Wakefield manipulase datele pacienților și le interpretase incorect. Numeroase studii medicale au dovedit de atunci că nu există nici o legătură între vaccinul ROR și autism.
În 2010, revista a retras în mod oficial studiul, iar ceilalți autori ai studiului s-au dezis de el. În urma înșelăciunii sale, lui Wakefield i s-a retras dreptul de a practica medicina.
Un val antivaccinist a rămas, însă, în ciuda dovezilor. Acesta a prins nou avânt odată cu pandemia de Covid-19, când dezinformarea și conspirațiile au cucerit internetul. Mulți oameni considerau, fără să aibă vreo dovadă, că vaccinurile împotriva Covid au fost dezvoltate prea rapid sau testate insuficient și credeau teorii ale conspirației sau informații greșite venite din surse nemedicale.
Antivaccinismul Covid s-a răspândit și la alte feluri de vaccinuri, astfel că în 2024 rata vaccinării în întreaga Uniune Europeană este în scădere față de anii dinaintea pandemiei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
