În campania electorală pentru alegerile din 24 februarie concurează mai multe partide şi concurenţi ce se declară unionişti, în condiţiile în care adepţii unirii R. Moldova cu România ar constitui, potrivit unor estimări, 20-25% din alegători. Ce şanse sunt ca aceşti candidaţi să acceadă în Parlament, iar pro-românii să aibă reprezentații lor în legislativ?
Partide sau candidați care optează pentru unificare teritorială a Republicii Moldova cu România există în peisajul politic moldovenesc de la declararea independenței. Emblematice sunt considerate Partidul Popular Creştin Democrat din anii '90 ai secolului trecut, fostul Front Popular, Liga Democrat-Creștină a Femeilor din Moldova condusă de regretata scriitoare Lidia Istrati. În ultimul deceniu această nişă a fost ocupată de Partidul Liberal după ce la conducerea formațiunii a intrat Mihai Ghimpu.
Mulți dintre votanţii şi simpatizanții acestui curent au ajuns să pună la îndoială sinceritatea politicienilor care au fluturat drapelul unirii, din cauza manevrelor tactice la care au recurs Iurie Roşca, Mihai Ghimpu ori Ion Hadârcă. Lor li s-a reproșat în repetate rânduri că ar fi trădat dezideratul mobilizator după ce și-au obținut felia puterii cu sprijinul unui electorat devotat, ce ar reprezenta, potrivit unor estimări, 20-25% din electorat.
Într-o societate divizată pe criterii geopolitice şi de identitate, când cel puţin odată la patru ani se discută aprins despre denumirea limbii pe care o vorbesc cetăţenii moldoveni, pe lângă formațiunile declarate pro-ruse, vor exista numaidecât şi reprezentanții celuilalt pol – unioniştii declaraţi.
În această campanie şi-au anunţat participarea până acum Partidul Naţional Liberal al Vitaliei Pavlicenco, Partidul Liberal condus de Dorin Chirtoacă şi Partidul „Democraţia Acasă” al cărui lider este Vasile Costiuc.
Mai mulţi unionişti declaraţi candidează în circumscripţii uninominale...
Primele două formațiuni întrunesc politicieni mai cu experienţă. Partidul „Democraţia Acasă”, fondat în 2011, declară că vine cu o ofertă politică sprijinită de tineri unionişti. În plus, mai mulţi unionişti declaraţi candidează în circumscripţii uninominale. Bunăoară, în circumscripția nr. 30 de la Ciocana candidează independent Valentin Dolganiuc, fostul confrate al lui Iurie Roşa, iar la Cimişlia candidează tot independent primarul oraşului Gheorghe Răileanu, care la fel se declară unionist.
De asemenea, unionişti se regăsesc şi în alte partide sau blocuri, precum istoricul Octavian Ţicu în blocul „Acum” al PAS-PPDA, la Ungheni, ori pe listele aceluiași concurent directorul Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, Ion Iovcev, în una din circumscripţii din Transnistria. Parte din pretendenți sunt la faza de colectare a semnăturilor sau au depus actele, dar nu au fost înregistraţi.
Ce şanse au ca unioniştii declaraţi care au intrat în această cursă să înregistreze un rezultat bun? Minime, declară istoricul şi analistul Anatol Ţăranu, cel care a iniţiat negocierile în toamnă, alături de Vitalia Pavlicenco şi alţi unionişti, pentru coalizarea grupărilor declarate pro-române.
„În condiţiile când există votul mixt, care defavorizează categoric partida unionistă, fără coagularea forțelor este imposibil să obţii un rezultat bun. Sunt mai mulţi factori care au determinat această situaţie, dar, după toate probabilitățile, există şi factorul din exterior care nu a dorit şi a făcut tot posibilul ca pe acest segment electoral să nu apară o forță coalizată, şi acum vorbesc despre influenta oligarhilor.”
Europa Liberă: Deci sugeraţi că cei care sunt astăzi candidați ar fi cumva cu permisiune?
„Eu cred că majoritatea da. Şi atunci când vorbesc despre factorul oligarhic, am vedere nu doar PD şi pe domnul Plahotniuc.”
Jurnalistul Vitalie Călugăreanu, corespondentul de la Chișinău al postului de radio Deutsche Welle, care își declară cetăţenia română, spune, bazându-se pe propriile observaţii, că de câţiva ani, după prăbușirile formațiunilor lui Iurie Roşca şi Mihai Ghimpu, s-a produs disoluția electoratului unionist și golul rezultat nu au cum să îl acopere formațiunile care se prezintă la aceste alegeri drept promotoare a unirii R. Moldova cu România.
„Ceea ce vedem astăzi pe segmentul acesta este anume o activizare a acestor partide în preajma alegerilor şi asta trădează o eventuală sau o presupusă împingere a lor în această campanie electorală de către anumite forţe interesate să disperseze electoratul de dreapta sau să-l fărâmițeze în bucăţi cât mai mici astfel încât blocul „Acum” să obţină un scor cât mai mic, prin fărâmițarea acestui electorat.”
Există câteva cazuri individuale în anumite circumscripţii, mai spune Vitalie Călugăreanu, ce s-ar putea solda cu catapultarea câtorva candidați declarați unionişti în parlament. Jurnalistul exclude însă probabilitatea accederii în legislativ a unei formaţiuni grație virtuții sale unioniste, pentru că ar fi percepută, spune Călugăreanu, mai curând ca partid-satelit a actualei guvernări care și-a negociat vizibilitatea.
