Linkuri accesibilitate

Ce atitudine are UE față de guvernarea de la Chișinău?


Ce atitudine are UE față de guvernarea de la Chișinău?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:46:55 0:00

Vasile Botnaru în dialog cu analistul politic Nicolae Negru și cu jurnalistul Igor Volnițchi.

Bine v-am găsit, doamnelor și domnilor! La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul emisiunii „Punct și de la capăt”. Ce scrie în carnetul de note pe care Chișinăul periodic îl prezintă inspectorilor de la Bruxelles? Judecând după declarațiile guvernării, acolo figurează doar note de 10, eventual, 9,5. Oponenții politici ai guvernării dimpotrivă văd acolo doar note proaste, însoțite de mențiunea „incorigibil”. Cine are dreptate? Asta încerc să aflu de la musafirii „Punctului…” de astăzi.

Ce atitudine are UE față de guvernarea de la Chișinău?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:38:53 0:00
Link direct

Luna aprilie ne amintește că suntem în preajma unor evenimente foarte importante, am sărit din Paști drept în 1 mai și de acolo – drept în alegerile municipale. Pe fundalul acestei explozii de verdeață și de activism politic, încercăm să ne dumirim unde suntem și cei mai indicați sunt Nicolae Negru și Igor Volnițchi, un tandem care mereu a pus punctele pe i și astăzi vreau să îi rog să răspundă, întâi și întâi, la următoarea întrebare: Dacă de la Uniunea Europeană au venit niște semnale clare că autoritățile de la Chișinău, guvernarea și-a onorat angajamentele pentru care trebuia să primească o recompensă grasă de 100 de milioane de euro sau nu? Pentru că, așa cum am văzut în diferite ipostaze, în diferite voci, Uniunea Europeană a dat semnale oarecum contradictorii. Mai mult ca atât, la Chișinău aceste mesaje au fost interpretate, tălmăcite așa cum le-a convenit diferitelor porțiuni ale eșichierului politic. Cei de la guvernare evident că au ales mesajele favorabile și le-au taxat pe cele care au venit „de la indivizi rău porniți”. Nicolae, dumneata cum ai răspunde unui elev de clasa a V-a care te întreabă, ce atitudine are astăzi Uniunea Europeană față de guvernarea de la Chișinău?

Nicolae Negru: „Nu poți să răspunzi cu certitudine ce atitudine are Uniunea Europeană, fiindcă ai și spus că „mesaje vin diferite”. Și apropo, o anumită, să zicem așa, confruntare pe tema Republicii Moldova a fost observată în Parlamentul European încă anul trecut, când se vorbea despre această asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova. Și modul cum au fost formulate acele condiții iarăși vorbea că o parte a Parlamentului European sau o parte a forțelor politice care reprezintă Parlamentul European erau pentru o formulare așa cât mai, să zicem, vagă și alta era pentru o formulare cât mai concretă. Adică să condiționeze acordarea acestui ajutor, a celor 100 de milioane de euro, cu schimbarea sau neschimbarea sistemului electoral în Republica Moldova. Până la urmă, majoritatea a adoptat o formulă așa, zic eu, nu întru totul concretă. Modul cum vor fi urmate recomandările Comisiei de la Veneția va fi un indicator al îndeplinirii acestor condiții. A mai fost și rezoluția Consiliului Uniunii Europene, a miniștrilor de Externe ai statelor Uniunii Europene. Acolo de asemenea era un fel de scăldare a temei, erau aspecte pozitive subliniate, anumite rezultate în reformarea, de pildă, sistemului bancar și anumite rezultate negative, de exemplu, în justiție, în identificarea celor care au furat miliardul și pedepsirea lor, în mass-media... Deci putem vorbi și la ora actuală de o anumită dualitate sau divizare în privința atitudinii față de Republica Moldova. Și ultimul semnal contradictoriu, atunci când dl Cristian Preda, europarlamentar din partea PPE, a venit cu această inițiativă a adoptării unei rezoluții privitor la această finanțare macrofinanciară…”

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Europa Liberă: O rezoluție foarte dură.

Nicolae Negru: „Da, rezoluție foarte dură. Și această propunere a întrunit abia 90 de voturi pentru, 174 au fost împotrivă, deci, probabil, acesta e undeva…”

Europa Liberă: După care Cristea vine și explică…

Nicolae Negru: „După care Cristea vine și spune că „cu siguranță Republica Moldova va primi acești bani promiși de Uniunea Europeană”. Ca să concluzionăm, Uniunea Europeană se află într-o situație dificilă, nu știe ce să facă, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Există Rusia, factorul rusesc. Unii zic că trebuie să facem abstracție, dar nu toată lumea este sigură că trebuie de făcut abstracție de factorul rusesc. Pe de altă parte, există, iată, această joacă a puterii actuale, care simulează în adevăratul sens al cuvântului anumite schimbări, dar schimbările se fac în așa fel, încât nimic să nu se schimbe, ca la Caragiale.”

Europa Liberă: Și între timp, după ce că „simulează”, vă citez pe Dvs., mai și simulează sau pe bune încearcă să zică Unchiul Sam: „Eu sunt cu tine, eu chiar o să te învăț cum să lupți cu propaganda rusească”, adică un fel de teren de rezervă de aterizare acolo, la Washington. Și o să vorbim cât de eficientă e asta, dar înainte de asta, Igor Volnițchi, dumneata cum ai tălmăci această situație?

Igor Volnițchi: „Într-adevăr, situația este una incertă, dar eu fac parte din categoria celor care judecă în baza faptelor. Îmi amintesc de acea declarație anterioară a premierului Filip, care zicea că vom primi prima tranșă din acest suport financiar al UE către finele lunii aprilie. Noi suntem la finele lunii aprilie și acest ajutor nu a venit, cel puțin până la acest moment când suntem în emisiune. Dacă venea, cu siguranță guvernarea ar fi făcut din aceasta o campanie triumfalistă, ar fi demonstrat că, uite, ei au reușit să-i convingă pe europeni că sunt proeuropeni, ar fi încercat să demonstreze că sunt miza lor în Republica Moldova într-un an electoral, dar acest lucru nu s-a întâmplat.”

Europa Liberă: Pe ce s-a bazat atunci Filip când atât de sigur a spus că la sfârșitul lui aprilie va veni punguța cu doi bani?

Igor Volnițchi
Igor Volnițchi

Igor Volnițchi: „Probabil avea unele semnale despre dualitatea de opinii care există în interiorul structurilor europene, în special în Parlamentul European, unde sunt prezente grupuri politice cu viziuni diferite, părți ale familiilor politice europene diferite; acea dualitate la care s-a referit și dl Negru. Uniunea Europeană acum abordează în raport cu Republica Moldova o poziție foarte și foarte prudentă care, probabil, are la bază factorul geopolitic. Uniunea Europeană înțelege care este esența acestei guvernări și guvernarea nu trebuie să-și facă iluzii că, „uite, am adoptat și noi acolo niște decizii la nivel de Guvern, Parlament, le-am raportat la Bruxelles, am mai făcut o ședință a Comitetului de asociere ș.a.m.d. și, uite, europenii au crezut că noi suntem buni”. Nu, europenii știu foarte bine care este esența guvernării de la Chișinău, dar ei aleg răul mai mic. Ei înțeleg foarte bine că forțele autentic proeuropene s-ar putea să nu obțină acea majoritate în scrutinul parlamentar din toamnă și atunci va fi nevoie de deschis un oarecare câmp pentru negocieri. Și în acest câmp de negocieri postelectorale PD-ul, actuala guvernare va avea un cuvânt de spus. Nu trebuie să neglijăm acest rol al PD-ului și în electorală, dar în special în perioada postelectorală. Și ce faci atunci, îi respingi de pe acum pe PD și-i trimiți spre socialiști să facă o coaliție undeva de centru-stânga, prorusă sau mai știu eu cum acolo, pentru că de la actuala guvernare te poți aștepta la orice. Ei sunt oportuniști. Oportuniști politici, geopolitici și nu o dată au demonstrat acest lucru. Și iată…”

Europa Liberă: Ei își zic pragmatici, nu oportuniști.

Igor Volnițchi: „Bine, dacă le place acest cuvânt mai mult, să le zicem și noi pragmatici. E treaba lor cu pragmatismul lor, dar orice pragmatism se bazează până la urmă pe niște principii și noi aici nu vedem aceste principii. Să vedem acum ce au făcut europenii. Acea rezoluție propusă de Cristian Preda, care a trezit și o oarecare reacție la Chișinău, până la urmă nu a fost susținută. El fiind din cea mai mare familie politică din Europa – Partidul Popular European –, ea nu a fost susținută nici de către colegii săi. Ce înseamnă aceasta? Este o dovadă directă a faptului că Uniunea Europeană nu se grăbește să avanseze în ceea ce ține de suportul financiar al Republicii Moldova, dar nici nu vrea să taie orice cale de legătură, orice cale de comunicare cu Chișinăul, având în vedere perspectiva geopolitică și perspectiva politică, pe care o oferă alegerile parlamentare. Cel puțin, eu văd așa lucrurile, dar în locul celor de la guvernare nu m-aș îmbăta cu apă chioară, pentru că ați văzut cât de triumfalist au raportat: „Nu a trecut rezoluția lui Preda. Este un succes!” și nu știu ce acolo. Mai mult ca atât, speakerul Candu și-a permis un atac, în opinia mea, care nu face față unui oficial de asemenea rang. Cu atât mai mult, dacă te declari o guvernare proeuropeană, păstrează un minim de relații.”

Europa Liberă: Descriind în felul acesta situația, ar avea dreptul presupunerea că în această situație Chișinăul încearcă să, nu zic să șantajeze, dar să exercite niște presiuni asupra europenilor prin prietenia asta cu Washingtonul? Mă gândesc că demersurile făcute pentru consumatorul interior că suntem bine-mersi în relații cu Washingtonul, sigur că nu în măsura în care Macron se duce acolo, dar oare Mogherini, de exemplu, se lasă impresionată de faptul acesta că, vezi Doamne, noi suntem bine-mersi cu Washingtonul?

Nicolae Negru
Nicolae Negru

Nicolae Negru: „Nu știu, nu pot să spun dacă Mogherini se uită ce reacție are Washingtonul. Cred că relațiile sunt într-o oarecare măsură autonome, nu recomandă Statele Unite cum să se comporte Uniunea Europeană în raport cu unele state de la periferia Uniunii Europene. Uniunea Europeană are și ea interesele ei în această zonă, există factorul rusesc și Rusia. Modul cum se comportă Rusia determină în egală măsură și Washingtonul, și Bruxelles-ul să ia aminte ce se întâmplă și ce se poate întâmpla în continuare, dacă cumva se destabilizează situația aici, în Republica Moldova. Alta ar fi atitudinea și a Washingtonului, și a Bruxelles-ului, dacă aici ar exista o opoziție puternică, cu șanse mari de preluare a puterii.”

Europa Liberă: Dar nedumerirea mea vine din următoarea situație – în momentul în care Trump, de exemplu, spune că „nimeni n-a fost mai dur decât mine cu Rusia” și Chișinăul consideră că acesta e un semnal să zică și ei: „și noi o să fim duri cu Rusia, noi alungăm trei diplomați”. Cineva la Chișinău, probabil, și-a dat seama și între timp mai apasă pe frână sau trage frâna de mână ca să facă o manevră așa și în direcția rușilor, „în plus, nu avem ambasador în Statele Unite”.

Nicolae Negru: „Evident, dacă există aici un jucător, și există, el este foarte atent la ceea ce se întâmplă și la Bruxelles, și la Washington. Pe urmă, există o diferență, totuși, între Bruxelles și Washington. Din punctul meu de vedere, Washingtonul este mult mai pragmatic în relațiile externe decât Bruxelles-ul. O explicație ar fi și faptul că în Bruxelles sunt mai mulți miniștri de Externe…”

Europa Liberă: Da, îi mai diluat…

Nicolae Negru: „Nu-i cineva căruia îi poți telefona, cum spunea Henry Kissinger: „Când vreau să vorbesc cu Europa, eu pe cine sun?”. La Washington este persoana care ia o anumită decizie…”

Europa Liberă: Chiar dacă e o tranziție acum?

Nicolae Negru: „Chiar dacă-i o tranziție. Și desigur că e mai simplu pentru Chișinău să ia legătură cu Washingtonul, știe unde și știe ce trebuie să spună acolo. Și e clar că e atent la reacțiile Washingtonului, la spusele sale. Unele lucruri pot fi anticipate, nu neapărat să vezi că, iată, a zis Trump ceea ce a spus în legătură cu Rusia și hai și-om sări și noi. Nu cred că e soiul acesta de reacție, dar, dacă iei în calcul interesele Statelor Unite, politica, strategia Statelor Unite, atunci poți să te comporți în așa fel, încât să te înscrii în această strategie, în această politică externă a Statelor Unite și lucrul acesta se observă, adică se face. Cineva la Chișinău este foarte atent.”

Europa Liberă: Dar și la Moscova cineva îi foarte atent, cronometrează, monitorizează acțiunile, declarațiile de la Chișinău și pune, probabil, la un dosar. Dl Volnițchi, Dvs. cum explicați această afecțiune pentru Washington, exprimată, iată, în această declarație iarăși a speakerului, care a spus că „putem să sfătuim americanii cum să lupte cu propaganda”?

Igor Volnițchi: „O să le fac un compliment celor de la guvernare, ceea ce de obicei nu fac, din contra, îi critic. Ei, într-adevăr, sunt foarte atenți la conjunctura internațională; ei, într-adevăr, evaluează foarte corect. Nu știu cine o face la ei, probabil este cineva, o persoană, un grup de persoane, o entitate, nu mai contează, dar ei, într-adevăr, evaluează impactul conjuncturii care se creează la nivel internațional asupra Republicii Moldova și se poziționează în funcție de aceasta. Sunt perfect de acord cu dl Negru când spune că americanii sunt mult mai pragmatici și chiar aș adăuga: mult mai flexibili la capitolul politică externă decât europenii. Mai mult decât atât, americanii au mai multe interese în această zonă europeană în care este și Republica Moldova decât europenii. Și voi explica de ce. Eu revin la teza pe care am enunțat-o și anterior, cea cu privire la intenția Ucrainei de a adera la NATO. Bine, ei zic 2020, nu cred că este un termen real, dar totuși este o tendință, este o intenție și ea e susținută puternic, din câte am văzut, și de către oficialii NATO. Spre exemplu, Stoltenberg a formulat o poziție destul de OK pentru ucraineni la această temă. Acum, ce înseamnă aceasta pentru oficialii de la Chișinău, pentru cei care conduc Republica Moldova la momentul de față? Ei văd două puncte de interes major al americanilor aici – asta e Ucraina și în imediata vecinătate a Ucrainei, pornind un asemenea proces, americanii și-ar dori să aibă un aliat. Care e calitatea acestui aliat, mai puțin contează. Americanii nu o dată ne-au demonstrat că, dând dovadă de pragmatism, chiar și exagerat în anumite zone, au susținut temporar pe cineva, iar ulterior au revenit și și-au revăzut acest sprijin acordat persoanei respective. Probabil e aceeași abordare și în cazul Republicii Moldova și guvernarea actuală nu trebuie să-și facă iluzii că uite i-au cumpărat pe americani, le-au uns ochii cu niște acțiuni și aceștia au uitat de toate păcatele lor. Iar păcate care se află inclusiv în atenția SBI-ului, din câte știm din declarațiile unor reprezentanți ai opoziției, există. Mai departe, interesul doi – Transnistria. Vedem niște evoluții foarte stranii în ultima perioadă în Transnistria. Această zonă necontrolată, separatistă, unde este cel mai mare depozit de armament necontrolat din Europa, cel de la Cobasna, este chiar în coasta NATO. Evident că americanii nu pot trece cu vederea aceste lucruri. De aceea, eu și zic: atât timp cât există interesul american față de problema transnistreană, înfiptă adânc în coasta NATO, atât timp cât există interesul american față de intenția Ucrainei de a adera la NATO, evident că ei vor tolera într-un fel guvernarea actuală, iar guvernarea actuală, știind de acest interes al americanilor, evident că se va poziționa corespunzător.”

Europa Liberă: Acum, dacă ați intrat pe felia transnistreană, vreau să vă întreb – unor analiști li s-a părut că tocmai aceste înțelegeri referitoare la plăcuțele mult pătimite de înmatriculare a unităților de transport versus terenurile care după 1 august, chipurile, vor reveni la proprietari –, dacă nu cumva soluția asta fifty- fifty ar fi convenabilă, chipurile, și Transnistriei, vezi Rusia, și Uniunii Europene, care trebuie să raporteze ceva progrese pe această linie? Nu cumva aici această struțo-cămilă, așa cum au numit-o unii analiști, chiar este un „urs”, cum e în culinăria basarabeană boțul de mămăligă cu brânză în interior? Dvs. cum spuneți, dl Negru?

Nicolae Negru: „Sunt prea puține date și modul cum a fost prezentat acest acord protocolar nu ne permite să facem concluzii depline, există anumite semne de întrebare. La prima vedere, dacă citim, de exemplu, atent Convenția de la Viena privind traficul rutier, Republica Moldova a obținut un câștig, dar nu este clar încă dacă e câștig sau nu și voi spune de ce. Conform acestei convenții, orice mașină care intră în traficul internațional trebuie să aibă însemnele statului de unde provine această mașină, autovehicul. Înseamnă că pe această mașină, chiar dacă pe plăcuțe n-o să fie drapelul și însemnul MD, o să fie pe partea din spate a mașinii, trebuie să fie în mod obligatoriu acest MD și cei de la frontieră nu pot să permită sau, conform legii, nu trebuie să permită ieșirea unei mașini fără acest însemn. În al doilea rând, dar poate chiar în primul rând, certificatul de înmatriculare trebuie iarăși să conțină însemnele Republicii Moldova – Republica Moldova, certificat de înmatriculare, unde a fost eliberat ș.a.m.d. Avem, iată, două elemente care spun că mașinile care ies din Republica Moldova, ies, de fapt, din statutul Republica Moldova, nu din Transnistria.”

Europa Liberă: Și Transnistria îi adusă, în felul acesta, înapoi?

Nicolae Negru: „În Convenția de la Viena se prevede ca și permisele să aibă aceleași însemne. Despre permise, deocamdată, nu ni se spune nimic. Nu cumva s-a mers la, să zicem așa, jumătate la jumătate sau la un hibrid, un acord hibrid? Noi recunoaștem de fapt aceste documente, aceste permise eliberate de „statul transnistrean”, voi sau noi, depinde cum te uiți, recunoaștem că ca și cum facem parte din… adică un fel de…”

Europa Liberă: Ca și cu diplomele apostilate…

Nicolae Negru: „Da, ca și cu diplomele apostilate.”

Europa Liberă: Dar întrebarea mea era din partea cealaltă – Europa, căreia nu-i poți telefona, acceptă în felul acesta că pe teritoriul ei vin niște unități de transport cu niște șoferi din Transnistria, care are o reputație proastă, pentru că stă lângă Cobasna. Acum, când în Europa se găsește câte un dezaxat să urce cu camionul pe trotuar și să lase 90 de victime, deci Europa asta permite cu niște plăcuțe, admitem, moldovenești, cu acte moldovenești, dar permite la niște oameni apriori îndoielnici?

Nicolae Negru: „Republica Moldova îi responsabilă pentru asta, autoritățile de la Chișinău își iau această responsabilitate.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova în Consiliul Europei de fiecare dată spune „dar noi nu suntem responsabili, fiindcă Rusia acolo-i stăpână.”

Nicolae Negru: „Da, fiindcă noi nu controlăm acest teritoriu și noi nu știm…”

Europa Liberă: Da, începând de la „cazul Ilașcu”.

Nicolae Negru: „Într-adevăr, noi nu știm cui au dat autoritățile acest permis de conducere, dar eu cred că aici își spune cuvântul acest factor german, fiindcă germanii au pornit această istorie cu „plăcuțele neutre”, „neutre” în ghilimele, fiindcă nu există așa ceva și germanii doreau, fiind la președinția rotativă a OSCE, să obțină un „progres”, pe urmă a venit Austria cu, iarăși, alt „progres”, vor să continue acest „progres” și a venit acum dl Frattini din Italia, prieten cu Lavrov, Franco Frattini care, desigur, vrea să consolideze acest „progres”. Există aici, iarăși spun, partea enigmatică a lucrurilor – ce are Rusia din această istorie? Rusia are, probabil, și am spus și mai înainte lucrul acesta, asistăm, probabil, la o federalizare tiptilă a Republicii Moldova. Se constituie o structură, se legitimează, mai bine zis, o structură ilegală pe teritoriul Republicii Moldova și asta, oricât ar fi de ciudat, pare să-i aranjeze pe toți, adică…”

Europa Liberă: Deci, Dvs. confirmați faptul că suntem martorii unor tangențe de interese, KGB-istul transnistrean, convențional vorbind, nu mai intră pe ușă așa ca să agațe cu epoleții ușorul, dar se întoarce așa, cumva tiptil, trece pe lângă posturile europene și merge în Europa?

Nicolae Negru: „Dar nu-i exclus și altceva. Uitați-vă, retorica lui Krasnoselski e complet diferită, în dezacord total cu ceea ce se întâmplă pe această filieră Cristina Lesnic și Vitali Ignatiev sau pe filieră executivă, să spunem așa. Și acum mă întreb, dacă nu cumva aceste jocuri se fac la alt nivel, că aceste jocuri se fac între „Sheriff”, de exemplu și Plahotniuc, fiindcă nu e secret că în Transnistria, dincolo de Nistru există un Plahotniuc al lor, care se numește Gușan, dacă nu mă înșel?…”

Europa Liberă: Iar Krasnoselski este Dodonul lor?

Nicolae Negru: „Iar Krasnoselski este Dodonul lor. Krasnoselski are acest rol de a transmite mesajele.”

Europa Liberă: De a ține flacăra aprinsă.

Nicolae Negru: „De a ține flacăra pro-rusismului sau flacăra separatismului autentic a o ține aprinsă și a spune, a transmite la Moscova: „Totul e-n regulă, nu vă neliniștiți, că ceea ce se face aici, așa sunt niște jocuri, care nu trebuie luate în considerare”.”

Europa Liberă: În lista asta îmi amintesc de un Art-Zimba sau mulți alții. Igor, tălmăcirea dumitale dacă, într-adevăr, există o coincidență de interese europeano-rusești sau ruso-europene și plăcuțele sunt semnalul?

Igor Volnițchi: „Cu siguranță, există, însă, pentru a vă da un răspuns cât mai complex la această întrebare, eu am să-mi permit să revin puțin în timp. Cred, cu un an și jumătate în urmă, în octombrie 2016…”

Europa Liberă: Credeam că ai să ne duci la diplomația fotbalistică…

Igor Volnițchi: „Nu, nu, octombrie 2016. Președintele Dodon a participat la o emisiune la un post de televiziune și el atunci a enunțat niște teze care mie mi s-au părut foarte interesante. Și iată că acele teze par să-și găsească confirmarea acum. Atunci, președintele Dodon zicea așa: „În scurt timp, în 2018-2019 vor apărea premise reale pentru soluționarea problemei transnistrene”.”

Europa Liberă: El atunci mi-a părut cam șapсozakidatelski” (siguranță absolută sau îndrăzneală, adesea nejustificată, manifestată în comportarea cuiva), nu?

Igor Volnițchi: „Da! Și el a zis încă un lucru foarte interesant: „După o perioadă de confruntare între Rusia și Occident, ei vor căuta un punct de tangență. Un punct mai potrivit de tangență decât Transnistria nu vor găsi”. E un conflict care până la urmă e cam epuizat, e specific, nu are elementul etnic, nu are elementul religios, nu are alte elemente specifice unor conflicte înghețate sau mai puțin înghețate care sunt la momentul de față în Europa. Cu atât mai mult că este în imediata vecinătate a frontierelor Uniunii Europene, a frontierelor NATO, e în imediata vecinătate a Ucrainei, care iarăși e un focar de instabilitate nu doar la nivel regional. Deci întrunea toate condițiile această problemă transnistreană pentru a deveni punctul comun, ceea ce Dvs. ați numit „coincidență de interese”. Acum, președintele a mai folosit atunci o expresie, când a fost întrebat: „Dar Rusia, interesul Rusiei, dle președinte, ce facem cu el?” și el a zis că „vă voi spune deschis”. Probabil că în cunoștință de cauză, comunicând cu factorii de la Kremlin, el a zis așa: „Transnistria acum pentru Rusia este ca și geamantanul fără mâner pe care e greu să-l duci, dar îți pare rău să-l arunci”.”

Europa Liberă: Expresia preferată a lui Voronin – «чемодан без ручки» (geamantan fără mâner).

Igor Volnițchi: „Da, da, dar a fost invocată și de Igor Dodon. Acum, când s-a dat startul acestei competiții, pentru că eu altfel decât o competiție nu o văd, există această coincidență, într-adevăr, de interese, bine, sunt noile tensiuni în relațiile dintre Rusia și Occident care, probabil, fac puțin mai problematică realizarea planului despre care vorbea Igor Dodon, însă există și o competiție la alt nivel. Și această competiție se manifestă în plan intern. Competiția este între guvernare, Partidul Democrat și Igor Dodon, pe de altă parte. De fiecare dată când Igor Dodon încearcă să aibă unele înțelegeri, să ajungă la anumite înțelegeri cu Vadim Krasnoselski de la Tiraspol, de fiecare dată intervine filiera guvernamentală care parcă vrea să arunce în umbră. Ei știu, probabil, și Președinția, și guvernarea știu că soluționarea problemei transnistrene intră într-o nouă fază și ambii încearcă să-și asume anumite merite, anumite reușite. Ceea ce ați menționat Dvs. cu plăcuțele, cu problema loturilor de la Dubăsari, mai sunt aici acele soluții promise pentru școlile cu predare în limba română din Transnistria…”

Europa Liberă: Sau înainte de asta, podul. Amintiți-vă podul.

Igor Volnițchi: „Asta e. Voiam să vă zic, acel pod, deschiderea podului peste Nistru de la Bâcioc – Gura Bâcului și acele patru decizii protocolare, straniu, dar au coincis, nu știu cum au venit imediat după anunțul făcut de Igor Dodon și care a fost tirajat, în special la Moscova. Din câte am văzut eu și colegii mei, în presa moscovită și chiar unele publicații occidentale, dacă nu greșesc, l-au tratat cu mare atenție. Și toate acele decizii – și cu podul, și cu deciziile protocolare – au venit în imediata apropiere a reuniunii anuale a OSCE-ului. Iată că acum, când vorbim despre coincidența de interese, dl Negru zicea despre rolul și simpatiile afișate ale lui Frattini, care este președinte în exercițiu al OSCE. Deci avem o conjunctură internațională. Acum vă dau doar un exemplu despre această competiție: chiar în această săptămână, Igor Dodon s-a văzut cu Vadim Krasnoselski. Deciziile cu plăcuțele, cu terenurile, cu școlile au venit cu o zi înainte de această întâlnire cu Krasnoselski. S-a încercat umbrirea ei. Mă rog, e treaba lor, cei de la guvernare și cei de la Președinție știu, probabil, ceea ce nu știm noi, dar sunt în competiție, asta e evident. Mai mult ca atât, în ziua în care Igor Dodon s-a văzut cu Vadim Krasnoselski, ei au scos-o, cei de la guvernare, pe Cristina Lesnic într-o amplă emisiune care mediatic urma să umbrească efectele acelei întrevederi. Într-un fel, chiar dacă în presă au apărut relatări ample și despre întrevederea lui Igor Dodon cu Vadim Krasnoselski, într-un fel, prin emisiunea dnei Lesnic s-a încercat a demonstra că președintelui i s-a rezervat undeva acolo un rol secundar, el e parte a unei strategii. Pe de altă parte, presa care simpatizează cu președintele țării a scos exact contrariul în evidență. Deci avem o competiție, avem o coincidență de interese la nivel internațional, o coincidență unică, care nu a mai fost în ultimii 26-27 de ani, dacă așa din memorie îmi amintesc eu, OSCE-ul, UE-ul, SUA, Rusia, probabil și vecinii noștri, România, care este parte a Uniunii Europene, Ucraina; este o oarecare coincidență de interese aici. Iar în plan intern avem o competiție, pentru că ei știu că această coincidență de interese va genera careva efect și fiecare încearcă să-și asume acest efect.”

Nicolae Negru: „Puțin nu sunt de acord. Nu-i vorba de coincidență de interese. S-a spus și asta-i adevărat, Rusia are anumite probleme după Ucraina, probleme cu sancțiunile, Transnistria trebuie s-o întrețină, bugetul Rusiei nu mai este atât de mare cum era atunci când prețurile la petrol erau altele…”

Europa Liberă: Nu era Siria…

Nicolae Negru: „Da, nu era Siria și nu era Crimeea, de exemplu, nu era Donbasul. Cheltuielile sunt mult mai mari. Rusia ar vrea să transforme Transnistria într-o monedă de schimb; lucrurile acestea s-au spus, adică „hai, noi vă dăm Transnistria, dar voi împăcați-vă cu Crimeea”. Va face Occidentul lucrul acesta sau nu-l va face? Cred că nu-l va face, nu va merge la aceasta, fiindcă e un schimb…”

Europa Liberă: Dar într-un timp tabăra lui Jirinovski spunea invers – „Dați-ne Transnistria și vă dăm Unirea!”.

Nicolae Negru: „Da, se spunea și asta. Moscova de mult se gândește ce să facă bun cu această Transnistrie – ori să cumpere România, așa cum spuneai mai înainte, „să le dăm noi și las’ să ducă ei acest geamantan fără toartă sau cumva să îmbunăm Germania, toată Uniunea Europeană nu se poate, dar niște țări ca Franța, ca Germania și e suficient”. Și Statele Unite, desigur că și Statele Unite au aici interes, nimeni nu poate să nege lucrul acesta. Poftim, baza de la Deveselu, situația din Ucraina; Ucraina este un factor foarte important, care schimbă în mod radical această conjunctură, aceste circumstanțe din regiunea noastră. Și eu cred mai degrabă că există o anumită tatonare, dar ca să demonstreze Moscova că ea ar merge la acest troc, la această tranzacție, păi, iată, face gesturi de felul acesta, s-ar putea să facă. Dar că există și jocul acesta intern, iarăși, mai multe dovezi că e un joc, decât că există o rivalitate. E un joc și fiecare actor trebuie să-și joace rolul așa cum se cuvine, fiindcă e un joc electoral. Trebuie să convingi alegătorii tăi că tu ești acel de care au nevoie ei. Dar de ce e joc? Fiindcă, chiar și dacă s-a întâlnit Krasnoselski cu Dodon sau Dodon cu Krasnoselski, această vizită a apărut de nicăieri. Ea este, cum să zic, inutilă. Nu s-a discutat nimic serios acolo, nu s-a luat absolut nicio decizie, decât s-a făcut spectacol, decât s-au făcut niște declarații, iarăși, niciuna din ele noi și, dimpotrivă, ar putea fi că această întâlnire a fost organizată. Întâlnirea privitor la plăcuțe este planificată, face parte dintr-un proces care a început de anul trecut încă, de mai de mult. Deci, întâlnirea lui Krasnoselski cu Dodon e acel spectacol, care e necesar pentru Moscova, pentru o anumită parte a electoratului.”

Europa Liberă: Ca și genul acesta de informații-satelit, cum ar fi, de exemplu, „aplicații militare transnistrene de forțare a râului Nistru”, ca să crească valoarea acestei monede de schimb, aș mai da un element, unele emisiuni, tocmai pentru a face un fundal masiv când a venit vorba despre terenurile agricole, un primar la telefon spunea: „Da, dar până la 1 august oricum cei care dețin acum terenurile nu o să-și scoată de acolo porumbul și floarea-soarelui, deci noi de fapt efectiv nu putem să luăm terenurile” și acestui talk-showman s-a văzut nu i-a venit bine informația asta și a făcut abstracție de ea, pentru că tot ce nu se înscrie în fluxul acesta propagandistic, inclusiv Dodon sau, dimpotrivă, sunt lăsați așa un pic să bruieze.

Nicolae Negru: „Da. Dar este și alt aspect de altfel cu aceste terenuri. Despre ce noi vorbim? Despre accesul la proprietate? Noi trebuie să luptăm ca acest drept la proprietate să nu fie violat, să nu fie încălcat acest drept, conform dreptului constituțional. Deci, e rușinos acum noi să vorbim că niște țărani nu au acces la terenurile lor, chiar dacă ar fi două state diferite, această confiscare este ilegală. Mă mir de ce nu se adresează Chișinăul, Republica Moldova la un tribunal internațional, fiindcă iată Moscova, care este responsabilă și a stabilit CEDO, este responsabilă de situația din Transnistria, controlează acest teritoriu, ea de fapt încalcă drepturile unor agricultori, unor fermieri la proprietatea lor.”

Europa Liberă: Asta ca și cum Rusia ar da din mână și ar ceva Kaliningradul? Vreau să profit de prezența dvs. în studio și să trecem la o altă temă – alegerile în municipiul Chișinău, mai puțin în Bălți, dar în capitală sunt un poligon tot așa de testare a unor forțe puternice sau asta e, într-adevăr, pe bune o competiție între candidați care-s pe cont propriu și care sunt aproape de sufletul alegătorilor? Dle Volnițchi?

Igor Volnițchi: „Și, și. Cred că, într-adevăr, când vorbim despre poligon, cred că se urmărește în special testarea influenței reale a factorului administrativ. Silvia Radu a fost introdusă în această campanie pe ușa din spate, forțat. I s-a oferit o platformă, i s-a oferit o perioadă ca să se manifeste, i s-a oferit acest factor administrativ, care s-o ajute să crească politic. Dar ce e aceasta? Nu e oare aceasta o reeditare a scenariului aplicat la nivel național începând cu 20 ianuarie 2016? Oare atunci o guvernare nu a intrat pe ușa din spate în Republica Moldova, a acaparat în totalitate sistemul administrativ și l-a pus în slujba interesului politic?”

Europa Liberă: Vă referiți la guvernul acela nocturn?

Igor Volnițchi: „Da, la guvernul nocturn. Acum, acel guvern nocturn, bine, cu unele modificări cosmetice sau mai de esență suferite pe parcurs este și acum în funcție. Deși este în funcție de peste doi ani, acest guvern încă nu are dovada eficienței utilizării factorului administrativ. O va avea în toamnă, o va avea în toamnă, când vor avea loc alegerile parlamentare ordinare. Acum, Silvia Radu urmează să le transmită un mesaj clar, să le permită celor de la guvernare să facă anumite concluzii pe cât de eficientă e folosirea factorului administrativ atunci când intri abuziv, îl preiei și îl pui în serviciul tău. Și rezultatul se va vedea în data de 20 mai, poate și chiar în data de 3 iunie, dacă vom avea turul doi. Și atunci guvernarea va înțelege, va mai avea o perioadă la dispoziție în care va putea să înțeleagă – acel factor administrativ, pe care l-a acaparat la nivel de țară, a generat eficiență maximă? Și aceste concluzii vor fi făcute în baza exercițiului electoral din Chișinău. Eu aș aminti aici de o declarație a unui deputat democrat, probabil l-a luat gura pe dinainte. El a zis așa: „Dar, în genere, de ce trebuie să avem alegeri ale primarilor? Primarii trebuie să fie numiți de către Guvern!”. Ei bine, n-a zis de către președinte.”

Europa Liberă: M-a lăsat și pe mine mască declarația democratului.

Igor Volnițchi: „Asta e esența.”

Europa Liberă: El a zis că e pe cont propriu și nu reprezintă partidul.

Nicolae Negru: „Eu puțin nu sunt de acord că factorul administrativ, în general, este testat. Și el, apropo, acționează oriunde, chiar și în unele state democratice. Adică aici nu era testat, mai cu seamă că alegerile în Chișinău mi se pare că au venit ca o surpriză pentru actuala guvernare. Ei nu s-au așteptat că Dorin Chirtoacă va demisiona. Factorul administrativ este factorul administrativ, este foarte important, dar testarea raportului de forțe desigur că se va face, se va vedea încotro sunt orientați cetățenii Republicii Moldova și dacă anumite, să zicem așa, sperietori funcționează sau nu funcționează. Această miză antioligarhică, dacă va funcționa…”

Europa Liberă: Sau antiunionistă, în limbajul lui Ceban.

Nicolae Negru: „Sau antiunionistă, sau, să zicem, prorusească, factorul geopolitic, dacă va funcționa ca înainte sau nu va funcționa, fiindcă vin aceste alegeri totuși după perioada Chirtoacă, care a fost una foarte specifică, în care factorul geopolitic a fost folosit până la saturație. De acum lumea așteaptă totuși un primar care să facă ceva. Și iată Silvia Radu, într-o măsură mai mare sau mai mică, se pliază pe aceste așteptări ale oamenilor. Cel puțin, unele sondaje, în măsura în care putem noi să credem sondajelor din Republica Moldova, arată că oamenii reacționează la ceea ce face Silvia Radu, într-o măsură mai mare sau mai mică. Măsura aceasta depinde și de factorul geopolitic, oricât ar părea de paradoxal sau de factorul acesta antioligarhic. Dacă ești împotriva oligarhiei în primul rând, atunci desigur că ceea ce face Silvia Radu nu-ți place, dacă ești înclinat să pui pe cântar sau să pui mai mare preț pe profesionism sau, să zicem, pe anumite capacități manageriale, atunci lumea zice: „Măi, da, bravo, uite ce face ea”.”

Europa Liberă: Mulțumesc! Am fost foarte curios anume să intru foarte sumar în subiectul acesta, pentru că analiștii știu să se uite nu doar la lista de promisiuni și angajamente, dar știu să vadă îndărătul acestor mesaje și actanții generali, actanții care-și testează și ei capacitățile de management politic. Vă recomand să vă uitați și dvs. ce gen de primar, edil este propus, dacă nu cumva se acreditează un alt model, retrăgându-se ușor valențele tradițional geopolitice, naționaliste sau unele eminamente ideologice.

Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi, la care au participat analiștii Igor Volnițchi și Nicolae Negru. Ne reauzim duminica viitoare. Până atunci, ne puteți asculta zilnic, dimineața și seara, pe frecvențele care vă stau la îndemână sau pe internet, la orice oră. Iar sâmbătă, ca de obicei, vă dă întâlnire Valentina Ursu, după care eu am să vă invit duminică s-o luăm de la capăt. Pe curând!

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG