O mare frămîntare e acum în sistemul judecătoresc. Noua putere care de-oligarhizează metodic ţara, îşi propune să primenească justiţia. Noii conducători au spus răspicat că nu mai vor să-i vadă în funcţii pe unii judecători şi procurori care chipurile au îndeplinit voinţa PD-ului. Şi unii dintre cei vizaţi şi-au dat demisia. În locul lor au venit alţii. E o mare reorganizare, regrupare, o mare fojgăială în sistemul judecătoresc. Ce vom avea în final?
Nu e prea limpede ce fel de sistem judecătoresc îşi doreşte noua putere. Pe de o parte, noii conducători au subliniat de cîteva ori că vor numai judecători şi procurori independenţi, care să nu îndeplinească poruncile puterii. E lăudabilă şi frumoasă intenţia asta. Numai că, în acest caz, curăţarea dorită e cam improbabilă. Cum toţi judecătorii şi procurorii vechi nu pot fi alungaţi, e limpede că reorganizarea va fi făcută tot cu participarea celor vechi, prin căderea unora şi urcarea altora. Adică un sistem independent dorit de noua putere ar însemna unul în care muncesc chiar cei care chipurile au fost obedienţi pe vremea lui Plahotniuc. Pot oare aceştia să devină dintr-o dată perfecţi şi credibili dacă nu vor simţi nici o presiune? E puţin probabil.
Pe de altă parte, există în mediul analiştilor şi jurnailiştilor ideea că noua putere vrea şi ea un sistem judecătoresc ascultător, obedient. Cică orice putere are tentaţia să-i influenţeze pe judecători şi procurori. Dacă e aşa, nimic bun nu ne aşteaptă. Vom avea un alt tip de obedienţă.
Şi iese că e rău şi în primul caz, şi în al doilea. În primul caz, îi laşi pe cei care se presupune că sunt vinovaţi să muncească mai departe, regrupaţi, fără să te bagi în munca lor, iar în al doilea caz le subminezi independenţa şi autoritatea.
Nu ştiu ce vrea să facă noua putere, dar justiţia e un domeniu extrem de important. Dacă nu se va schimba ceva în bine aici, putem să ne luăm rămas bun de la primenire.
