Linkuri accesibilitate

Ce fel de președinte își doresc moldovenii?


La Edineț

Recent, fostul președinte american Barack Obama a susținut un discurs în Singapore, unde a declarat că dacă femeile ar conduce orice țară din lume, ar fi o îmbunătățire generală a nivelului de trai. Acestea nu sunt perfecte, dar așa cum spune fostul lider de la Casa Albă, sunt indiscutabil mai bune decât bărbații, scrie BBC. Pe cine și-ar dori moldovenii la cârma țării lor? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Ce fel de președinte își doresc moldovenii?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:36:32 0:00
Link direct


* * *

Președintele Republicii Moldova, conform Constituției, este șeful statului ce reprezintă țara pe plan internațional și asigură garanția de suveranitate, independență națională, unitate și integritate teritorială a țării. În cei 28 de ani de independență, Republica Moldova a fost condusă de opt președinți. Trei dintre aceștia au fost aleși de popor, doi – de deputați în parlament, iar din septembrie 2009 și până în martie 2012, Republica Moldova a avut trei președinți interimari. În toamna anului 2020 va fi organizat următorul scrutin prezidențial. Ce fel de lider își doresc oamenii de la Edineț? Opiniile sunt diferite – de la președinte decorativ la președinte atotputernic, dar sunt și voci care se întreabă dacă mai este nevoie de instituția prezidențială.

– „Eu nu știu dacă mai avem nevoie de un președinte într-un stat parlamentar, pentru că în statul parlamentar, în esență, mai mult trebuie să aibă o conotație simbolică președintele. Aparatul pe care îl întreținem astăzi al președintelui, practic, este mult peste bugetul unui oraș întreg de mărimea Edinețului, dar odată ce noi, cetățenii, răbdăm, agreăm, înseamnă că e bine. De fapt, eu consider că această instituție nu este necesară, precum și alte instituții, cum sunt consiliile raionale, care la fel sunt niște structuri administrative parazitare în Republica Moldova. Noi suntem o țară prea mică și cu populație prea puțină, ca să ne alintăm între atâtea tipuri de administrație.”


Europa Liberă: Contează dacă e ales prin votul cetățenilor sau cu votul deputaților cel care e la cârma Moldovei?

– „Orice persoană care activează întru binele public fiind în ipostaza de reprezentant al unei localități mai mici, mai mari sau țară, el trebuie să treacă doar prin sita alegerii, prin filiera cetățenească, și nu parlamentară.”

Europa Liberă: Cei cinci președinți, pe care i-a avut R. Moldova, prin ce s-au deosebit în mandatele pe care le-au avut?

– „Prin nimic deosebit. Și cred că și acesta se deosebește doar prin geopolitizarea țării in extremis.”

Europa Liberă: Igor Dodon promisese că promoveze o politică echilibrată și cu Estul, și cu Vestul. I-a reușit, îi reușește?

– „Nu cred că i-a reușit președintelui, odată ce cu țările limitrofe R. Moldova, practic, nu există o înțelegere, eu consider că nu i-a reușit nimic pe filiera prezidențială.”

Europa Liberă: Cine merită să conducă R. Moldova, persoana, calitățile ei?

– „Mi se pare că nu este așa persoană în Moldova.”


Europa Liberă: Sunteți mai tânără. Trebuie să știți cui să-i dați volanul acesta al puterii, cârma.

– „N-avem cui i-l da, nu-s așa persoane. Nu-s!”

Europa Liberă: Ce calități ar trebui să aibă?

– „Calitățile pe care le are un președinte, iaca cum în America, în Rusia. Ei îs pentru țară, dar la noi pentru țară nu-i nimeni, la noi toți pun în buzunare.”

Europa Liberă: Dacă Dvs. ați fi președinte de țară, ce ați face în Moldova?

– „Aș scăpa-o de sărăcie, de corupție, dar n-am așa putere...”

Europa Liberă: În 2020 urmează să fie ales următorul președinte. Trebuie să fie ales de cetățeni prin vot direct sau în parlament de deputați? Dvs. ce ziceți?

– „Eu mă gândesc că ar trebui să fie ales de lume. Acolo își aleg ei pentru dânșii, dar noi vrem al nostru să fie.”

Europa Liberă: Cine ar merita? Cum să fie acea persoană care își dorește volanul puterii?


– „Să fie pentru lume, să asculte și vocea noastră, și ce vrem noi. Cam n-aș crede că ne aud pe noi, cei care suntem mai săraci, că nu toți trăim totuna, care trăiesc mai bine, care mai greu, dar mai mult mai greu trăim. Iaca eu am 56 de ani și am ajuns să stau aici așa bolnavă, pentru că cine să-mi dea?”

Europa Liberă: Și credeți în viitorul R. Moldova? Cum vedeți viitorul țării?

– „Dacă o să fie un conducător bun, o să fie și viitor mai bun; un conducător care să ne asculte și pe noi și să facă și pe cheful nostru, mai pe scurt.”

Europa Liberă: 2020 va fi un an electoral, va trebui să alegeți președintele R. Moldova.

– „Da, noi înțelegem asta.”

Europa Liberă: Cum e mai bine – să fie ales de cetățeni sau în parlament?

– „Sigur că de cetățeni. Fiecare cetățean are părerea lui, dar acolo-s mai puține păreri, aici îs mai multe.”

Europa Liberă: Până acum, câți președinți au fost aleși și cum au fost aleși?

– „Și Lucinschi, și Voronin, Timofti cel mai bine... El era mai simplu, mai aproape de norod.”

Europa Liberă: Dar el a fost ales în parlament.


– „Ales, dar nu știu de ce a fost cumva mai altfel, mai liniștit, cu o inimă parcă era mai mare pentru oameni, dar în rest...”

Europa Liberă: În R. Moldova, un președinte de țară ce poate să facă?

– „Ce poate să facă? Totul trebuie să facă în Moldova, e în competența lui.”

Europa Liberă: Dar el are atribuții anumite.

– „Noi nu le cunoaștem, noi le cunoaștem pe ale noastre, trebuie să fim cinstiți la locul de muncă, dar ale lui...”

Europa Liberă: Dar știți, de exemplu, Igor Dodon a fost suspendat din funcție?

– „De multe ori. Și ce?”

Europa Liberă: Ce a făcut el în trei ani?

– „Dacă să vă spun sincer, nici nu vă pot spune ce a făcut. Timofti, acela ne liniștea, ne vorbea că, iaca așa, o să fie un viitor, sunteți români... Dar aista nu înțeleg acum ce face pentru noi.”

Europa Liberă: A fost de multe ori, de zeci de ori la Moscova. A rezolvat problemele?

– „Le rezolvă pe-ale lor cred că, nu pe ale noastre. Și nouă ne dă printre degete...”


Europa Liberă: Anul viitor va fi un an electoral, va trebui ales șeful statului. Dvs. ce ați vrea – să rămână să fie ales de cetățeni sau să fie ales de deputați în parlament?

– „Să rămână să fie ales de cetățeni totuși.”

Europa Liberă: Vă amintiți câți șefi de stat a avut R. Moldova?

– „D-apoi e clar. Dl Voronin, Lucinschi, până la Lucinschi, Snegur a fost. Parcă tot era mai bine, cu dl Snegur a fost mai altfel.”

Europa Liberă: Dar prin ce s-a deosebit?

– „Parcă suntem la armată, așa o impresie...”

– „Mie îmi pare că Snegur a lucrat ca să fie țara noastră independentă, s-a interesat cumva parcă de cetățenii noștri, ne-a dat limbă, măcar să ne putem exprima corect. Snegur și Timofti mi-au plăcut, chiar mi-au plăcut; olecuță era atenția față de oameni altfel.”

Europa Liberă: Dar cea mai mare sărăcie și corupție pe timpul cui a fost?

– „A lui Lucinschi, a lui Dodon acum este...”

Europa Liberă: Cine ați vrea, iată, la anul viitor să câștige alegerile prezidențiale?

– „Să le câștige oameni care sunt competenți.”


Europa Liberă: Când vin și vă cer votul, toți spun că sunt competenți, că sunt patrioți, că vor trăi cu grijile cetățenilor...

– „Dar nu mai sunt, nu, nu, nu...”

– „Eu aș vrea ca mai întâi să arate faptele și pe urmă să-și ia mandat de lucru. Hai să ne arate întâi ce fac și-apoi pe urmă să spună că eu am fost, iaca, un prezident, ceva să facă...”

– „La noi îi mare sărăcie și fățărnicie.”

Europa Liberă: Cine face viitorul Moldovei?

– „Lumea noastră trebuie să-l facă. Dar cu cine să-l facă? Câte ajutoare au fost primite de peste hotare, Moldova noastră ar fi de aur, dacă ele s-ar duce acolo unde trebuie.”

Europa Liberă: În 2020 va trebui să fie ales următorul președinte.

– „Și aista nu-i rău președinte, eu zic, dacă ține țara și ajută copiii, școlile...”

Europa Liberă: Cum e mai bine – să fie ales de cetățeni sau în parlament?


– „Să fie ales de cetățeni, pentru că ei știu ce-i viața. Parlamentul bani are și trăiește bine, dar țăranii tare greu o duc, mai ales tineretul. Să fie ajutat tineretul și bătrânii.”

Europa Liberă: Până acum, știți cum au fost aleși președinții?

– „Și de norod, și dintre dânșii, dar totuși mai bine să hotărască toți la un loc - și parlamentul, și țara.”

Europa Liberă: Ia amintiți-vă cine a condus R. Moldova în acești 28 de ani.

– „D-apoi au fost mai mulți conducători...”

Europa Liberă: Cine anume?

– „Dl Snegur, dl Lucinschi, dl Voronin, dl Timofti. Și acum îi dl Dodon. N-aș zice că-i rău.”

Europa Liberă: Dar câți au fost aleși de popor și câți de deputați?

– „Iaca asta nu vă pot spune. Eu cel mai bun îl găsesc pe Dodon, vă spun drept. Numai că trebuie să țină tineretul în țară, că dacă o să pierdem tineretul, o să se piardă și țara noastră. Să țineți minte! Noi, moșnegii, nu putem ține țara.”

Europa Liberă: Dar peste 10 ani cum vreți să arate R. Moldova?


– „Peste 10 ani să arate mai bine, că la noi sunt oameni tare deștepți și toți pleacă după graniță și-s argați, dar nu trebuie să fie argați, trebuie să fie stăpâni în țara lor. I-a învățat țara, să le dea de lucru și să aibă grijă de dânșii, că avem oameni deștepți, numai că trebuie să fie toți stăpâni pe țara lor.”

Europa Liberă: De la anul 2020 ce așteptați?

–„Off! Vom trăi și vom vedea. Nimic nu aștept, că speranța-i pierdută.”

Europa Liberă: Va fi un an electoral, se va alege șeful statului. Vreți să fie ales de cetățeni sau de deputați în parlament?

– „De cetățeni. Președinte de la popor, dar nu de la deputați, azi l-au ales, dar mâine l-au dat afară.”

Europa Liberă: Dar în R. Moldova e un regim parlamentar.

– „Da, e parlamentar.”

Europa Liberă: Ce poate să facă un președinte?

– „Sigur că președintele singur nu face nimic, dar dacă lucrează cu parlamentul face. Depinde pe cine vor alege. Primul candidat, acesta-i dl Dodon.”

Europa Liberă: În acești ani de independență, câți președinți a avut R. Moldova?

– „Snegur, Lucinschi, Voronin, Timofti, am avut și interimari, și Dodon.”

Europa Liberă: Și cine a fost ales prin vot direct, și cine în parlament?

– „Prin vot direct au fost aleși Snegur și Lucinschi, Voronin – prin parlament și Timofti – tot prin parlament, dar prin vot direct a fost Dodon ales.”

Europa Liberă: Și s-a deosebit unul de celălalt?


– „Este un proverb în limba rusă: «Каждый народ заслуживает своего правителя» („Fiecare popor își merită conducătorul”). Cum suntem noi, așa-i și conducerea noastră.”

Europa Liberă: R. Moldova duce lipsă de un lider național, în care să aibă încredere cetățenii întregii republici?

– „Noi vrem să fie așa ca Ștefan cel Mare, ca Lukașenko.”

Europa Liberă: Și e bine un președinte de acesta tătucă care să bată cu pumnul în masă?

– „Da, da, da!”

Europa Liberă: Și atunci despre democrație se poate vorbi?

– „Dar de ce nu? Ce în Belarus îi dictatură? Îi dictatura legii! Și aceasta-i prima ce trebuie să fie.”

Europa Liberă: De ce în Moldova nu-i dictatura legii?

– „Pentru că noi așa suntem, dacă avem posibilitate, noi facem contra legii. Cum îi poporul, așa-i și conducerea și cum îi conducerea, așa-i și poporul și așa-i și viața.”

Europa Liberă: În 2020 urmează să fie ales următorul președinte de țară. Cum ar fi mai bine – să-l aleagă cetățenii, să-l aleagă parlamentul?


– „Îmi pare că cetățenii totuși. Vi se pare că cetățenii nu văd chiar ce se face împrejur? Totul se vede, doamnă! Și totuna, cetățeanul dacă-și spune cuvântul, măcar o crâmpeie mai ajunge acolo, un picușor mai sus.”

Europa Liberă: Până acum președinții cum au fost aleși și câți președinți a avut Moldova?

– „Of, să mă scuzați, nu dovedesc să-i număr...”

Europa Liberă: Ian încercați.

– „Voronin... Și-apoi nu-mi vine pe limbă, parcă m-am zăpăcit nu știu cum, când vreau să-i număr pe toți.”

Europa Liberă: Dl Voronin a fost ales în parlament, de două ori, deputații l-au ales, nu cetățenii.

– „Nu cetățenii? Am uitat, baba s-a...”

Europa Liberă: Și Dvs. ziceți că cu Voronin a fost bine?

– „Fifty-fifty.”

Europa Liberă: Ce poate face un președinte, R. Moldova fiind un stat parlamentar?

– „Depinde ce ia din urmă și ce-l așteaptă înainte și el se frământă la mijloc și ce-i iese aceea face.”


«Я думаю, президенту этому надо дать поработать, пусть поработает, а там посмотрим.» („Cred că trebuie să lăsăm președintele să lucreze, las’ să lucreze, apoi vom mai vedea.”)

Europa Liberă: А что Вы ждёте от него? (Dar Dvs. ce așteptări aveți de la el?)

«Улучшение жизни в стране.» („Să îmbunătățească viața cetățenilor țării.”)

Europa Liberă: Молдова парламентская республика. (Moldova-i republică parlamentară.)

«Парламентская республика. Если парламент и президент будут работать сообща, значит можно, а так, один человек ничего не сможет.» („Da, e republică parlamentară. Dacă vor lucra împreună parlamentul cu președintele, atunci vor obține rezultate, dar un singur om nu poate să facă nimic.”)

Europa Liberă: А президент должен избираться в парламенте или народом? (Dar președintele trebuie să fie ales în parlament sau de către popor?)

«Я считаю, что лучше народом. Мнение народа то более важно, чем парламента.» („Eu consider că e mai bine să-l aleagă poporul. Părerea cetățenilor e mai importantă decât cea a parlamentului.”)


Europa Liberă: De la 2020 ce așteptați? Va fi un an electoral, se va alege președintele. Cum ați prefera să fie ales șeful statului – prin votul direct al cetățenilor sau în parlament de deputați?

– „Noi trebuie, cetățenii, părerea fiecăruia s-o avem.”

Europa Liberă: Dar în anii de independență, câți președinți a avut R. Moldova?

– „De prin ‘92? Snegur și după dânsul care a mai fost? De Timofti nu mai zicem, că n-a făcut nimic, Voronin eu nu aș zice că a fost rău.”

Europa Liberă: Și vă amintiți, cine a fost ales prin vot direct și cine în parlament?

– „Nu știu, nu știu...”

Europa Liberă: Dl Voronin și dl Timofti au fost aleși în parlament.

– „La noi să fie o țară prezidențială, cu pumnul în masă totul s-ar face. Dar când de pildă președintele țării vrea să facă ceva și parlamentul votează că nu, degeaba-i pus președintele. La noi până când n-o să fie un președinte ager la minte și să-i pună pe toți la punct, apoi ordine n-o să fie.”

Europa Liberă: Dar cetățenii R. Moldova mai caută acel lider național?

– „Ar trebui să-l caute.”

Europa Liberă: Cum să fie acest lider național? Ce calități să aibă?

– „În primul rând, să nu fie corupt și să facă ordine în țară. Nouă nu ne trebuie 100 de deputați acolo, doamnă!”


Europa Liberă: Sunt 101.

– „Nouă ne trebuie un președinte...”

Europa Liberă: Dar astăzi, conform Constituției, știți ce prerogative are președintele?

– „Tot parlamentului hotărăște întrebările, tot așa-i. Nu vedeți, acum a intrat unu-altul, care fuge, care intră, dar la noi sunt băieți tineri cu două universități, sunt oameni cu scaun la cap, cum se spune, dar ei nu intră, pentru că nu au bani ei nu intră la putere.”

Europa Liberă: Dar în R. Moldova banul decide totul?

– „Dar ce nu se vede? La noi ar trebui să fie nu țară parlamentară, dar prezidențială. Noi suntem ca o regiune din Ucraina, nu mai mare decât Odesa sau Cernăuțiul, ori Harkovul. La noi țara îi mică, pur și simplu trebuie stăpân.”

Europa Liberă: Dvs. vorbiți despre un președinte care ar bate cu pumnul în masă și ar rezolva problemele, dar știți că s-a vorbit foarte mult că un om când își concentrează puterea nu duce țara pe calea cea bună. Este experiența lui Vladimir Plahotniuc.

– „S-a furat, dar ei au furat toți și ei se ascund unul pe altul. Dacă ei iese în public și se vorbesc, dar seara se întâlnesc la un pahar și râd... Lumea știe.”

Europa Liberă: Și ar fi bine ca o singură persoană să-și concentreze toată puterea în mâinile sale?

– „Nu, nu...”

Europa Liberă: Dar cine merită să fie următorul președinte?

– „O să vedem.”


Europa Liberă: Nu nume, dar calitățile pe care trebuie să le aibă cel care va trebui să stea la cârma țării.

– „Să fie gospodar în Moldova asta.”

– „Valentina Ursu ești! Mata ești?... Să fii sănătoasă! Mi-am luat și radio cu mine, chiar am ascultat când ați grăit.”

Europa Liberă: Ia ziceți, ce așteptați de la 2020?

– „Așteptăm să fie mai bine, să fie mai ușor și la pensionari, și la toți aceștia care muncim așa din greu.”

Europa Liberă: Dar de unde să vină binele acesta?

– „De la cei care conduc. Noi îi votăm, noi îi alegem, dar nu știm ce o să fie.”

Europa Liberă: În 2020 urmează să fie ales următorul președinte de țară.

– „Așa e.”

Europa Liberă: Cine trebuie să-l aleagă – cetățenii sau deputații?

– „Cetățenii, nu deputații, dar cetățenii, oamenii. Dar dacă n-au să aleagă oamenii, au să aleagă ei singuri, n-o să fie nimic. Tot n-o să fie poreadkă (ordine).”

Europa Liberă: Până acum, câți președinți a avut R. Moldova, în anii de independență?

– „A avut...”


Europa Liberă: Ia numiți-i.

– „D-apoi câți au fost... Eu îi uit, că-s bătrână.”

Europa Liberă: Dar acum cine-i președinte?

– „Dodon! La lume le pare că conduce bine, dar el nu tare are grijă de lume, nu, nu-i conducere. Și iaca, ne-o obeșcit (promis) câte 700 de lei pentru Anul Nou, poate cineva n-are o copeică pe de Anul Nou ca să ia o bucățică acolo în casă. Cine știe ce-o mai fi și cum o mai fi, dar R. Moldova n-are stăpân, pentru că nu-i încredere în nimeni.”

Europa Liberă: Dar ați vrea să apară un lider național?

– „Las’ să fie! Să fie și să facă poreadkă.”

Europa Liberă: Unde ați vrea, pe ce drum să meargă R. Moldova?

– „Mai aproape de Europa, că acolo mai bine trăiesc, mai dezvoltată-i lumea și mai bogată-i lumea și au unde lucra, și legi au, și de toate au, și ajutoare la lume. Dar la noi aici nimic nu-i. Nimic nu-i!”

Europa Liberă: Ce așteptați de la 2020?

– „Poate vor fi unele schimbări în viața asta politică, dar nu prea ai de la cine aștepta.”

Europa Liberă: Anul 2020 va fi un an electoral, va trebui ales următorul șef de stat. Cum ar fi mai bine – în parlament deputații să-l aleagă sau cetățenii prin vot direct?

– „În parlament depinde cine-i, dacă tot aiștia-s în parlament, atunci nu-i bun. Trebuie totuși populația să-l aleagă.”

Europa Liberă: Dar este o diferență, dacă îi ales șeful statului în parlament sau de cetățeni?

– „Este, îi clar că este. Dacă îl alege parlamentul, înseamnă că ei votează unanim acei care-s mai mulți și aleg pe cine vor ei, pot să-l aleagă iarăși pe Dodon, poate să se nimerească, dar Dodon nouă nu ne trebuie. În primul rând, el îi pro-rus. Mie nu-mi convine că-i pro-rus.”


Europa Liberă: El a promis să promoveze...

– „Eu ca atare-s unionist, așa că...”

Europa Liberă: ...o politică echilibrată și cu Estul, și cu Vestul.

– „Cam nu se vede. Acuși îi expiră termenul și încă n-a făcut nimic echilibrat. Dodon nu-i acel om care ne trebuie nouă, moldovenilor.”

Europa Liberă: Ce lider național ați vrea să apară?

– „Unionist să fie! Același Chirtoacă. Iaca eu pe acela l-aș alege. Unionist!”

Europa Liberă: Într-o republică parlamentară, președintele ce poate să facă la cârma țării?

– „Mai nimic nu poate face președintele.”

Europa Liberă: În anul 2020 va trebui să fie ales următorul președinte de țară.

– „Tot aista!”

Europa Liberă: E bine să fie ales de cetățeni sau de deputați?

– „Nici nu știu cum să mai spun. Eu de-amu îs bătrân, lasă aiști tineri să lucreze toți, să nu bea rachiu, să nu se ducă după graniță. Dar eu de-amu mâine-poimâine mă duc la „otdîh” (odihnă).”

Europa Liberă: Dar cum ar trebui să fie cel care e la cârma țării?

– „Tare bine ar fi să ia seama de norod, tare mult norod strădăluiește, că nu-i zarplată (leafă) bună, nu-i de lucru bun și nici nu vor să lucreze alții. Știi ori nu? Beau și nu vor să lucreze. Eu mă uit că alții șed și gândesc că o să le dea din cer, o să le dea prezidentul bani. Nu le dă prezidentul. Găina ce face toată ziua? Toată ziulica scurmă, săraca, și găsește, și se hrănește. Așa și noi. Iaca am venit la bazar, am olecuțică, mă duc și-mi iau o bucățică.”

– „Eu aș vrea ca prezidentul R. Moldova să fie ales de cetățeni, de atâta că-i mai democratic.”

Europa Liberă: Dar în general, cetățenii știu cu ce trebuie să se ocupe președintele lor? R. Moldova este un stat parlamentar.

– „Cetățenii nu știu, poate vreo 5% știu cu ce trebuie să se ocupe președintele. S-a văzut, în 30 de ani de independență, noi am rămas la aceea că suntem ai nimănui. Ar trebui majoritatea să fim într-un partid unionist, toate ajutoarele vin de peste graniță.”

Europa Liberă: De unde?

– „Din România, Statele Unite, Germania. Rusia nu ne-a dat niciodată nimic. Eu am fost comunist, vă spun drept, am fost. Nu, Rusia nu ne-a dat niciodată pe degeaba. Asta-i o propagandă greșită, pe care lumea n-o înțelege, dar eu aș vrea ca președintele să fie ca Merkel sau Iohannis, ales de popor. Și când a venit democrația numai 4% visau să fie uniți cu România. Acum, la votul pe care i l-am dat lui Iohannis, noi avem peste 30% din populație care doresc Unirea cu România.”

– „Noi vrem cu Moldova noastră să fie, a noastră Moldovă să fie și să fim moldoveni, dar nu români. Noi vrem un președinte, las’ să fie și democrat, dar să fie pentru țara noastră.”

* * *

Voci adunate ocazional pe străzile din Edineț. Igor Dodon și Maia Sandu, aceștia sunt primii doi politicieni clasați într-un top al încrederii moldovenilor, cuprins într-un nou sondaj de opinie realizat de IMAS Chișinău în prima jumătate a lunii decembrie. Popularitatea acestor doi politicieni: președintele Igor Dodon și fosta prim-ministră, lidera PAS, Maia Sandu, ar putea să se mențină până la alegerile prezidențiale, sugerează jurnalistul și expertul politic, fost viceministru de externe Andrei Popov, care a ascultat părerile localnicilor din regiunea de nord.

Andrei Popov
Andrei Popov


Andrei Popov: „Valentina, eu vă urmăresc emisiunile săptămânale. Ați avut la Edineț o discuție și mi-a plăcut, bunăoară, ceea ce a spus dl Constantin Cojocaru, primarul de Edineț, că avem nevoie de un președinte unificator, avem nevoie de un președinte aproape ecumenic - să folosesc un termen religios -, care să împace, să nu fie un străin pentru niciun segment din populație. Asta în lumea ideală, dar asemenea politicieni sunt puțini și avem ceea ce avem, vorba altui președinte, și n-avem ceea ce n-avem. Avem la ora actuală președintele Igor Dodon, care și-a moderat discursul, nu mai vorbește cu înverșunare despre România, despre NATO, nu mai insistă asupra denunțării Acordului de Asociere, nu mai repetă că Crimeea este a Rusiei, dar nu a Ucrainei, nu mai insistă pe interzicerea partidelor unioniste și vorbește foarte mult despre necesitatea echilibrării, unificării forțelor politice și parțial poate să-i reușească, dar mă îndoiam că anume așa o să vorbească el după ce a fost ales.”

Europa Liberă: Și totuși, percepția multor cetățeni e că el se identifică cu Partidul Socialiștilor și că aproape că nu a încercat să se distanțeze de această formațiune.

Andrei Popov: „Absolut.”

Europa Liberă: Este adevărat, el a recunoscut că rămâne liderul informal al PSRM, dar cetățenii au așteptat totuși să ajungă președintele tuturor?

Andrei Popov: „Da, el nu a devenit președintele tuturor, deși în ultima perioadă încearcă acest lucru mai mult, este identificat nu doar cu Partidul Socialiștilor care am văzut nu o dată că este un instrument în politica lui Igor Dodon. De fapt, și guvernul, și partidul acum sunt subordonate interesului dominant al lui Igor Dodon să-și asigure câștigarea celui de-al doilea mandat și acest lucru sigur nu poate să ne bucure. Și o bună parte din societate, în special partea activă care gândește critic, care are viziuni europene, totuși Igor Dodon pentru ei rămâne un străin, un om care irită și eu cred că, deși la nivelul matematicii electorale Igor Dodon poate să mizeze pe o susținere majoritară, dar la nivelul elitelor intelectuale, oamenilor care gândesc, orășenilor, el are mari probleme pe care se pare că le înțelege, dar nu cred că va reuși să le rezolve până la scrutin.”


Europa Liberă: Dar Dvs. ce credeți, există o diferență dacă președintele este ales de cetățeni prin vot direct sau de deputați în parlament? Până acum, în anii de independență, R. Moldova a avut cinci președinți, dintre care doi aleși în parlament - Vladimir Voronin și Nicolae Timofti; și Mircea Snegur, Petru Lucinschi și Igor Dodon - prin votul direct al cetățenilor. Care e diferența?

Andrei Popov: „Sigur e diferența de gradul de legitimitate, de pârghiile pe care le are acest președinte ales de popor și președintele ales în parlament, de capacitatea de a se angaja în acțiuni independente de distribuție a forțelor în parlament și de modul cum acționează președintele. Președintele ales de popor, cum este cazul lui Igor Dodon sau a fost cazul lui Petru Lucinschi și Mircea Snegur, el se gândește la al doilea mandat și acțiunile sale și le subordonează convingerii oamenilor simpli, asigurării majorității, dar nu neapărat politicilor și schimbărilor structurale. Societatea moldovenească nu este pregătită, așa cum văd eu, în masă. Oamenii își doresc un tătuc, un lider puternic, o mână forte, un Lukașenko…”

Europa Liberă: Chiar la Edineț lumea zicea că ar vrea un președinte la cârma țării precum este Lukașenko în Belarus sau Vladimir Putin în Rusia, deși sunt și opinii care vor ca președintele să fie asemănător celui din România sau celui din Franța.

Andrei Popov: „Eu am locuit mai mulți ani în Austria și am studiat bine istoria Imperiului Austro-Ungar și mie ideea unui președinte sau conducător luminat, autoritarism luminat nu-mi este cu totul străină. Igor Dodon face parte din alt tip de politicieni...”

Oamenii își doresc un tătuc, un lider puternic, o mână forte, un Lukașenko...


Europa Liberă: De ce moldovenii își doresc un președinte tătucă?

Andrei Popov: „În primul rând, un lucru la care m-am gândit mult pe parcursul acestui an este: ce fel de societate avem și în ce fel de societate trăim? Și am constatat că există foarte multe reminiscențe din fostul sistem și din fosta mentalitate, care s-au format nu de decenii, de secole aproape. Când discut cu oamenii la țară, mai rar decât o faci tu, oamenii sunt nemulțumiți, corupție, sărăcie, migrație… Dar când îi întreb: dar Dvs. ce credeți, ce trebuie schimbat?, știți care e răspunsul? „Ei, dar de ce mă întrebați pe mine, acolo sus-sus, de mine ce depinde?”.”

Europa Liberă: Exact asemenea opinii am cules și la Edineț.

Andrei Popov: „Vedeți, eu le simt. Iată este un lucru care ne diferențiază la nivel societal și mental de societățile dezvoltate, occidentalizate – neîncrederea omului în propria forță, absența sentimentului că eu sunt cetățean și trebuie să fiu cetățean activ și totul trebuie să fie pentru cetățean, dar nu pentru stat. Și reminiscența aceasta că noi așteptăm de la stat să ne dea, să ne dea pomeni, să ne dea subsidii, să fure, dar să ne dea și nouă, dar nu să îl dăm jos și să-l punem la închisoare. Iată acestea sunt niște abateri de la comportamentul unui om modern, civilizat, european.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că agentul schimbării trebuie să fie chiar cetățeanul?

Un lucru care ne diferențiază de societățile dezvoltate – neîncrederea omului în propria forță...


Andrei Popov: „Absolut. Și neîncrederea în puterea cetățeanului, incapacitatea de a pune la îndoială autoritatea ne caracterizează foarte mult și această trăsătură se dezvoltă, din păcate, din sistemul școlar. Și pentru învățătorii, profesorii, dascălii care ne ascultă, aș vrea să dau un mesaj: domnilor, nu mai încercați să faceți din toți șablonari, nu mai puneți așa accent pe învățarea mecanică, respectați personalitatea, cultivați capacitatea elevilor de a gândi, de a greși, de a-și asuma riscuri, de a nu fi de acord, nu-i penalizați pentru aceasta, de la școală se învață. Și încă ceva, eu văd că totuși mizeria, pauperizarea ne conduc la faptul că la situația în care mulți profesori trebuie să dea lecții, meditații și atunci dacă părinții nu au bani să plătească pentru meditații, elevul, chiar dacă este bun, este penalizat și atunci un elev bun care vine dintr-un mediu sărac, el vede că altcineva dă bani și reușește și i se dezvoltă această matriță de gândire că totul se cumpără, totul se vinde, că nu este pe merit. Noi trebuie să ne gândim mai mult pe schimbarea societății, această sete de un tătuc, de un lider, de cineva care să le știe pe toate este parte a acestei matrițe de gândire la care noi cu toții, jurnaliștii, dascălii, politicienii, activiștii civici trebuie împreună să ne gândim și să o schimbăm.”


Europa Liberă: În acești aproape 30 de ani de independență, cetățenii au căutat în lider național. Și de ce le-a fost greu să-l găsească, pentru că atunci când îi întreb dacă ar identifica o asemenea persoană spun că le este foarte greu?

Andrei Popov: „Le este foarte greu, în primul rând, pentru că noi suntem o societate foarte fragmentată.”

Europa Liberă: Și în Ucraina nu e diversă?

Andrei Popov: „Vă spun, este o diferență fundamentală cu Ucraina...”

Europa Liberă: Și în Georgia nu e diversă populația?

Andrei Popov: „Nu, nu... Diferența R. Moldova față de Georgia și față de Ucraina este că în R. Moldova este o enormă neîncredere nu doar în propriile forțe, dar în viabilitatea statului și în statul R. Moldova. Sondajele arată, și am cifrele de acum doi ani, în noiembrie 2017 s-a pus o întrebare la Barometrul Opiniei Publice: „Dacă mâine s-ar vota unirea cu România?”, 23% au spus: „votăm pentru”; „Dacă mâine s-ar fi votat la referendum unirea cu Rusia?”, 30% au spus: „suntem pentru”, cu toate că Rusia este cu totul abstract și nimeni nu vorbește despre asta, dar totuși 30 la sută, iată, 30 la sută se văd integrați în Rusia, aproape tot atâția – cu România. Noi avem o situație în care majoritatea, peste jumătate din cetățeni – și mulți din ei, oameni elevați – nu cred în viabilitatea R. Moldova. La georgieni, această cifră reprezintă poate 1-2%, în Ucraina, de asemenea. Și războiul i-a consolidat ca societate, ei au construit o capacitate de acțiune civică unificată dincolo de diferențele lingvistice și etnice. Și una din principalele lecții ale războiului cu Rusia a arătat că poți să fii vorbitor de rusă, poți să scrii și să gândești în rusă, dar să fii un bun, activ cetățean ucrainean. Noi mai avem să învățăm acest lucru.”

Noi avem o situație în care majoritatea nu cred în viabilitatea R. Moldova...


Europa Liberă: Dar ucrainenii spun că au liderul lor național, Zelenski, actualul președinte. Și georgienii mult timp au vorbit că îl au pe Saakașvili, l-au avut pe Saakașvili. În R. Moldova chiar nu poate să apară un nume?

Andrei Popov: „El nu apare, așa, de nicăieri. Noi cunoaștem oameni activi, politicieni, experți, jurnaliști, oameni de cultură. Trebuie să ai și vocație de lider și trebuie să ai și apetit pentru implicarea politică. La ora actuală, noi avem doi politicieni, doar doi, care în următorul an pot să ajungă în turul doi al prezidențialelor. Este, pe de o parte, Igor Dodon, care are mare apetit și sete pentru politica moldovenească și pentru putere, și o avem pe Maia Sandu, la care eu nu prea văd sete de putere și apetit pentru politică reală. Conform regulilor politicii, mai ales, moldovenești, mai mult o face din sentimentul de datorie. Da, este un politician foarte curat, cu standarde morale foarte înalte! Cât de eficientă este și cât de reprezentativă pentru societate? Asta e o altă întrebare.”

Europa Liberă: Dar cel mai probabil lista candidaților la prezidențiale va fi lungă?

Andrei Popov: „Lista va fi lungă, ca în Biblie – mulți chemați, puțini primiți. Pentru turul doi, în cazul în care nu se întâmplă evenimente de force majeure și surprize la care nu ne putem gândi, dacă lucrurile merg mai mult sau mai puțin conform ceea ce putem anticipa, în turul doi ajung Igor Dodon și Maia Sandu. Maia Sandu, în cazul în care va lua această decizie - și eu sper să ia decizia, pentru că ar fi iresponsabil acum să dai atâta speranță și să nu mergi până la capăt, deși eu văd din partea ei un mare sentiment de sacrificiu personal, dar deja i s-au spart atâtea oale în cap, încât nu știu cum de mai rezistă. Dar noi, iată, vom avea de ales între doi politicieni și două modele.”

Eu văd din partea Maiei Sandu un mare sentiment de sacrificiu personal...


Europa Liberă: Ce înseamnă să faci sacrificiu, iată, dacă-ți dorești această funcție de cârmaci al țării?

Andrei Popov: „Păi tocmai asta e – eu nu cred că Maia Sandu își dorește. Eu văd această sete la Igor Dodon. În cazul Maiei Sandu, eu văd, într-adevăr, ca un fel de misiune, ca o datorie și ea nu se simte... Eu îl văd pe Igor Dodon împlinit, face băi de mulțime, se duce la mame cu mulți copii, în teritoriu, umple săli, iese la televizor, își expune și familia...”

Europa Liberă: Dar în general, ce sacrificiu trebuie să facă politicianul care vrea să stea la volanul puterii în R. Moldova?

Andrei Popov: „Bine, suntem la sfârșit de an și voi fi foarte franc. Și eu am reflectat asupra opțiunilor mele personale. Spre deosebire de Maia Sandu sau spre deosebire de Igor Dodon, sau spre deosebire de Andrei Năstase, sau alți politicieni de primă talie, eu nu am făcut acest pas. Nu mi-am expus familia. Deci, ca politician, tu ești o țintă directă pentru mass-media, pentru vrăjmași, pentru discreditare, pentru zoi. Și nu-i vorba doar de tine, e vorba de cercul tău de apropiați – de soție, de copii, de părinți. Uitați-vă câte săgeți usturătoare și discreditante au fost aruncate și în adresa lui Igor Dodon, și în adresa Maiei Sandu, și în adresa familiei lui Dodon. Nu mulți și-ar doi, plus că, dacă tu vii în politică, ghidat de o misiune, de sentimentul că țara asta merită mai mult, atunci când politicianul este pasionat de dorința de a schimba societatea și de a-i face pe cei mai buni să rămână să fie activi este una și e altceva când tu vii în politică să-ți protejezi interesele, să-ți satisfaci ambițiile, să-ți extinzi influența și în loc să contribui la modernizarea țării după un model pe care îl ai, tu, de fapt, îl ții înghețat în statu-quo-ul ista post-sovietic, cu mentalitatea paternalistă, colectivistă, dar incapabilă de o acțiune comună. Este o altă problemă.”

Europa Liberă: Lumea îi va judeca pe toți cei care stau în fruntea țării, pe conducătorii lor cum intră în istorie, dar cel mai probabil se va vorbi despre acea persoană care va fi în fruntea R. Moldova și va reuși să reunifice cele două maluri ale Nistrului. Credeți că timpul acesta se apropie sau, din contra, poate să se îndepărteze?

Andrei Popov: „De 15 ani, după eșecul „memorandumului Kozak” întotdeauna eram sceptic cu privire la perspectivele reglementării conflictului transnistrean în viitorii trei-patru ani de zile.”

Europa Liberă: Dar acum?

Probabil, Rusia se gândește serios la o retragere a instrumentelor sale de control în Transnistria, dar să dea Transnistria pe mâini bune...


Andrei Popov: „Acum nu este iminentă această reglementare, dar, într-o anumită constelație de factori, eu o văd ca posibilă și nu exclud că la ora actuală, pe de o parte, Rusia a obosit să mai susțină regimul de la Tiraspol și liderii de acolo, emanația companiei Sheriff, nu sunt pe placul Rusiei. Ei sunt oameni pragmatici, ei nu sunt oameni ideologizați, ei sunt devotați intereselor lor economice, în primul rând. Și am văzut ce au făcut cu pomparea alegătorilor în scrutin pentru candidații independenți pro-Plahotniuc, i-au dat coridor liber lui Plahotniuc să plece, ei nu sunt pe placul lui Putin. Rusia nu mai are resurse să susțină Tiraspolul și dacă nu în anul 2020, în 2021, în doi-trei ani de zile vor fi probleme cu alimentare cu gaze și transnistrenii nu vor mai avea acest avantaj competitiv, economia ar putea să se prăbușească. Probabil, Rusia se gândește serios la un tranzit, la o retragere a instrumentelor sale de control în Transnistria, dar să dea Transnistria pe mâini bune. Și un Igor Dodon, reales pe al doilea mandat, eventual care să se sprijine și pe o majoritate parlamentară corespunzătoare după alegerile prezidențiale ar putea crea niște condiții ca împreună cu Rusia să încerce să forțeze o reglementare, dar până nu vom deveni viabili, de sine stătători, funcționali, eficienți, cu dreptatea și legea puse în capul mesei cât de cât măcar, o eventuală reglementare nepregătită ar putea să ne submineze, să ruineze întreg proiectul R. Moldova și societatea să nu fie mai puternică. În perspectivă nu avem altă vocație decât să găsim limbaj comun și să reintegrăm țara R. Moldova, dar pentru a face acest lucru întâi trebuie într-adevăr să te întărești tu, în al doilea rând, să pregătești societatea R. Moldova ca să înțeleagă că nereglementarea transnistreană costă și că împreună cu Transnistria noi vom fi mai puternici, dar nu mai vulnerabili, mai fragmentați, mai slabi, mai expuși influențelor nocive din exterior. Acest lucru nu este realizat, trebuie un proces de pregătire, de aceea eu sunt foarte sceptic cu privire la caracterul benefic al eforturilor de a reglementa conflictul frontal în viitorii ani de zile.”

Europa Liberă: Pentru diplomatul, activistul civic, jurnalistul Andrei Popov cine au fost și rămân a fi modele de lideri ai statelor lumii?

Andrei Popov: „E foarte riscant să tragi paralele, dar eu apreciez liderii care își demonstrează capacitatea de sacrificiu fără a renunța la calitatea lor de politician care trebuie să câștige. Și dacă mă uit în zona noastră proximă, uite, mă uit la exemplul politicianului câștigător Traian Băsescu. Nu este un idol politic pentru mine, dar am mare respect față de personalitatea politică a lui Traian Băsescu, modul cum a reușit să câștige alegerile și în Primăria Bucureștiului, și în cele prezidențiale, dar în special ceea ce a făcut în 2010-2011, când a adoptat măsuri drastice de asanare economică, care l-au costat, a urmat și un referendum de demitere a președintelui când pentru a salva economia țării nu a mărit salariile, dar dimpotrivă a redus drastic cheltuielile publice și asta a ajutat economia să se relanseze și să meargă înainte. Deci, acesta este un tip, iarăși nu este un model neapărat, dar politicienii care demonstrează capacitatea să se gândească nu doar la interesul lor îngust, dar și la interesele generale și spre ei cred că ar trebui să ne orientăm, însă în Moldova nu am avut foarte multe exemple de astfel de politicieni.”

Europa Liberă: Fostul lider de la Casa Albă, Barack Obama, recent spunea că la cârma statelor ar trebui să ajungă femeile. Împărtășiți punctul său de vedere?

Andrei Popov: „Eu nu fac diferență dintre femei, bărbați, politicieni. Eu am simpatizat-o pe dna Hillary Clinton, bunăoară, în ultimul scrutin și sunt convins că ar fi fost un președinte extraordinar pentru Statele Unite și ea a luat cu trei milioane mai multe voturi, dar democrația americană este una specifică. Avem un președinte, Dalia Grybauskaite, timp de zece ani de zile, două termene câte cinci ani de zile, președinte vizionar în Lituania, o personalitate foarte puternică, tot aleasă de popor, de altfel, spre deosebire de celelalte două state baltice - Letonia și Estonia -, în care sunt președinți aleși de parlament. Sunt exemple, dar cred că trebuie să ne uităm la calitățile omului, la societatea și modul cum aceste calități pot să se îmbine cu structura societății. În R. Moldova, dna Sandu este un lider de prim-rang, care prin exemplul său a încercat să tragă societatea înainte, doar că a făcut, mi se pare, abstracție de structura societății și faptul că în parlament a avut doar 26 de mandate, dar nu 56, și nu poți în aceste condiții să mergi după principiul ori totul, ori nimic. Și îmi pare rău că a plecat doar după cinci luni de zile de la putere, fiindcă ea încerca pentru o bună parte de moldoveni să arate un exemplu, că poți fi politician și cinstit, dar la putere. Asta nu este o normă, este o excepție. Să vedem dacă se va mai repeta.”

Vezi comentarii (4)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG