Cine nu mai e tatuat? Bătrînii și, uneori, noii născuți. Mania tatuajului a trecut de bizarerie.
Odinioară, desenele pe piele erau monopolul deținuților, al răufăctorilor și al drojdiei sociale.
Mai nou, tatuajul a promovat. Lavabil sau definitiv, tatuajul ștampilează trupuri din toate mediile și clasele. Doamna care expune un tatuaj discret pe glezna de sub rochia de seară are un suflu emancipat și probează o deschidere străină țărănoilor cu pielea neatinsă. Domnul distins cu gîtul inundat de tatuajul scăpat de sub cămașa scumpă e un om de lume.
În orice caz și dacă nu e cu supărare, primul mesaj al tatuajului generalizat e dispariția graniței între sus și jos. Declasarea a devenit șic. Asta e și vom mai vedea ce ne poate pielea.
