Sunt la 1.600 de kilometri distanță una de alta, iar dimensiunile lor diferă - însă Kosovo și Ucraina au în comun ceva: lupta pentru suveranitate. Prima dintre ele, în urma războiului de acum 26 de ani, cealaltă se bate acum să-si păstreze integritatea teritorială, amenințată de Rusia.
În vreme ce sunt în toi discuțiile despre cum ar putea o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina, experiența Kosovo, de un sfert de secol, cu forțele internaționale de menținere a păcii ar putea oferi informații valoroase, în cazul în care se va ajunge la o încetare a focului în invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022.
Ivan Vejvoda, senior fellow la Institutul Științelor Umane de la Viena, spune că orice misiune de menținere a păcii în Ucraina trebuie să implice toate părțile.
„Toate părțile interesate ar trebui să fie implicate, desigur: agresorul – Rusia, țara care a fost invadată – Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite, NATO”, declară Vejvoda pentru RFE/RL.
„Prin urmare, există o mulțime de piese de puzzle pentru o misiune de menținere a păcii de succes.”
„Ceea ce se poate învăța este necesitatea de a consolida bazele păcii și de a arăta voință politică. Dar, desigur, în condiții echitabile - în special pentru Ucraina, o țară europeană suverană care a fost invadată fără niciun motiv de vecinul său înarmat nuclear, Rusia”, afirmă Vejvoda.
Menținerea păcii în Kosovo
Misiunea NATO de menținere a păcii în Kosovo, cunoscută sub numele de KFOR, a fost desfășurată în iunie 1999 sub comanda NATO, după bombardarea fostei Republici Federale Iugoslavia de către alianță.
NATO a lansat campania militară pentru a pune capăt crizei umanitare și epurării etnice a populației de etnie albaneză din Kosovo de către forțele iugoslave conduse de liderul autoritar Slobodan Milošević.
În urma campaniei de bombardament și a anilor de lupte dintre Armata de Eliberare a Kosovo (UCK) și forțele de securitate sârbe, obiectivele misiunii de menținere a păcii au fost menținerea securității, asigurarea libertății de mișcare și sprijinirea creării unui Kosovo stabil, democratic și multietnic.
KFOR operează pe baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, care a autorizat o prezență militară internațională în Kosovo după retragerea forțelor sârbe, în 1999.
Inițial, NATO a desfășurat în Kosovo aproximativ 50.000 de soldați. Acum, desfășurarea este semnificativ mai mică – aproximativ 4.600 de persoane din 27 de țări contributoare. Italia furnizează în prezent cele mai multe trupe: 1.258 de militari.
R. Moldova a contribuit mereu la forța KFOR, care a fost alături de misiunea ONU din sudul Libanului principala sa implicare în activitatea internațională de menținere a păcii.
Cum ar putea arăta o forță de menținere a păcii în Ucraina?
Șefii militari europeni s-au reunit săptămâna aceasta la Paris pentru a discuta despre cum ar putea arăta o eventuală desfășurare a forțelor de menținere a păcii.
În timp ce Statele Unite sunt în fruntea eforturilor de a pune capăt conflictului, Washingtonul a susținut în mod constant că trupele americane nu vor fi desfășurate pe teren.
Regatul Unit și Franța și-au exprimat dorința de a contribui cu trupe, dar au subliniat necesitatea unor garanții din partea Statelor Unite, înainte de a continua. Un astfel de „backstop” ar putea însemna sprijin militar fără trimiterea de trupe sau sprijin economic și logistic.
Rusia, cu toate acestea, a respins ideea unor forțe de menținere a păcii din țările europene sau NATO.
Mai multe instituții media, inclusiv New York Times, au relatat despre o propunere de 31 de pagini elaborată de Centrul pentru politici de securitate de la Geneva, care descrie cum ar putea arăta o încetare a focului în Ucraina.
Planul sugerează stabilirea unei zone tampon de 10 kilometri între cele două armate, cu 5.000 de civili și ofițeri de poliție care să o patruleze.
Conform propunerii, care a fost elaborată în consultare cu experți internaționali în materie de încetare a focului și mediere, pentru garantarea securității ar fi necesari aproximativ 10.000 de soldați străini.
În ianuarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că, în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia, cel puțin 200.000 de forțe europene de menținere a păcii ar trebui să fie desfășurate în Ucraina pentru a preveni noi atacuri rusești.
„Altfel nu are rost”, a spus Zelenski.
Care au fost cele mai mari provocări ale KFOR?
În 1999, Kosovo nu era un stat independent și nu avea armată proprie. După cum spune Vejvoda, o misiune de menținere a păcii în Kosovo era atunci absolut crucială, deoarece „lucrurile nu erau stabilite”.
Ca urmare, tensiunile au atins adesea puncte de cotitură - cum ar fi în timpul revoltelor din 2004, cele mai mari ciocniri etnice de la încheierea războiului din Kosovo, în 1999. Violențele au fost declanșate de zvonuri false conform cărora trei copii de etnie albaneză s-ar fi înecat ca urmare a acțiunilor sârbilor.
Revoltele s-au soldat cu 19 morți: 11 albanezi și opt sârbi.
Ideea larg acceptată a fost că forțele KFOR nu au reușit să prevină și să oprească violențele la scară largă.
„Nu a fost foarte mediatizat, dar trupele NATO trăgeau în albanezii care profanau case și biserici sârbești”, își amintește Vejvoda.
Generalul Holdger Kammerhoff, care a fost comandant al KFOR, a declarat la acea vreme că „forța proporțională” va fi folosită pentru a garanta siguranța trupelor.
După cum spune Vejvoda, aceasta a fost o experiență majoră pentru KFOR și comandații săi de a învăța. Aceștia au realizat că provocările erau mult mai mari decât anticipaseră când au ajuns în Kosovo, în 1999.
„Cred că și-au regândit cu siguranță strategia de menținere a păcii și ordinii”, afirmă Vejvoda.
Trupele NATO au avut de suferit și în confruntările din mai 2023 de la Zvecan, un oraș din nordul Kosovo. Zeci de membri ai KFOR au fost răniți, unii în stare critică, în luptele cu protestatarii sârbi.
Dozens Injured Amid Clashes In Serb-Majority Town In Kosovo
Aflat în vizită în Kosovo, marți, pe 11 martie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat angajamentul durabil al alianței față de misiunea de menținere a păcii în Kosovo.
El i-a îndemnat pe liderii de la Belgrad și Priștina să accelereze dialogul, să rezolve problemele nesoluționate și să pună bazele unei păci durabile.
În ceea ce privește o potențială forță de menținere a păcii în Ucraina, Rutte a declarat: „O modalitate de a face acest lucru ar fi prezența trupelor europene în Ucraina. Dar ar putea exista și alte modalități de a face acest lucru”.
„Cred că președintele [american] [Donald] Trump are dreptate: înainte de a putea menține pacea, trebuie să ai pacea. Iar pacea nu există încă”, a adăugat el.
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008 și este recunoscută de 104 state membre ale ONU.
După întâlnirea cu Rutte, președintele kosovar Vjosa Osmani a declarat că misiunea de menținere a păcii „demonstrează triumful statelor democratice și iubitoare de pace atunci când acestea rămân unite în jurul valorilor libertății și demnității umane”.
Articol scris de Krenare Cubolli și publicat inițial pe rferl.org. Traducere: Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
