Economista Diana Enachi de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a analizat pentru Europa Liberă principalele aspecte socio-economice ale documentului. Experta afirmă că țintele stabilite de guvernare sunt ambițioase și nu vor putea fi atinse fără reforme profunde și eliminarea corupției.
PIB, de trei ori mai mare
Unul dintre obiectivele stabilite de guvern este creșterea medie anuală de 5% a PIB-ului, față de 1,6%, cât este în prezent. Potrivit economistei, atingerea acestui obiectiv se bazează, ca și în cazul altor scopuri din strategie, pe valorificarea resurselor interne, obținute prin reformarea mai multor sectoare, inclusiv a celui real, reformarea administrației publice centrale și locale, atragerea investițiilor și reducerea corupției, care ar permite acumularea mai multor venituri la bugetul de stat.
Autoritățile mizează și pe atragerea resurselor externe pentru un ritm mai accelerat al creșterii economice.
„Sărăcia poate fi eradicată”
Potrivit documentului, în perioada 2016 -2020, fiecare al patrulea moldovean era afectat de sărăcie absolută, iar guvernul își propune să reducă la jumătate acest indicator, de la 25% la 10%. „În condițiile unor programe de suport bine țintite, sărăcia poate fi practic eradicată”, se arată în strategie.
Diana Enachi consideră că acest obiectiv este foarte ambițios și ar putea fi realizat doar dacă se vor face reforme. „Aici se mizează foarte mult pe reducerea prestațiilor sociale, care nu contribuie, de fapt, la creșterea veniturilor populației, și pe creșterea salariilor, care să aibă drept motor creșterea productivității muncii, productivității în sectorul real al economiei, atragerea investițiilor, tehnologizarea proceselor de producere”, a explicat experta.
Apă și canalizare pentru toți
Guvernarea își mai propune ca tot mai mulți cetățeni să aibă condiții decente de trai, obținând acces la apă și canalizare. Până în 2030, accesul universal al gospodăriilor casnice la apeduct ar trebui să crească, potrivit strategiei, până la 95%, iar accesul la canalizare să ajungă la 90%.
Conform datelor statistice, anul trecut, circa 60% din localități aveau acces la apă potabilă prin intermediul sistemelor publice și doar 8,7% - la sistemele publice de canalizare. Pentru ca aproape fiecare moldovean să aibă acces la apă și canalizare, statul ar trebui să facă investiții publice majore, susține Diana Enachi.
Drumuri bune, fără bani?
Ponderea drumurilor publice naționale care sunt deteriorate sau se află într-o stare deplorabilă este de aproximativ 47%, iar guvernul susține că aceasta va scădea la 10% până în 2030. Experta spune că statul va avea nevoie și aici de resurse financiare considerabile.
„Problema cea mai mare este modul cum sunt administrate aceste resurse în cadrul fondului rutier și al altor programe de nivel național sau local. Dacă ar fi îmbunătățită guvernanța, calitatea administrării acestor resurse, dacă ar fi redusă corupția, dacă ar fi sporită transparența în utilizarea acestor resurse, atunci atingerea acestui obiectiv devine mai reală”, a precizat Diana Enachi.
Anul trecut, de exemplu, au fost reparați doar 90 de kilometri de drum din cei 5.400 de kilometri de drumuri naționale, din bugetul de stat fiind alocate în acest scop puțin peste jumătate de milion de lei.
„Pensii mai mari”, cu puțini contribuabili
Autoritățile mai spun că presiunile asupra sistemului de protecție socială, în special, asupra celui de asigurări sociale, vor crește pe fundalul îmbătrânirii populației. Potrivit strategiei, vârstnicii vor deveni mai vulnerabili din cauza „sarcinii demografice în creștere, a gradului mare de dependență, a speranței scăzute la o viață sănătoasă și a calității insuficiente a serviciilor de sănătate”.
Pentru a le îmbunătăți viața, guvernul vrea să sporească raportul dintre pensia pentru limită de vârstă și minimul de existență de la 96%, cât este în prezent, până la 115%, până în 2030.
Actualmente, 1,1 angajați contribuie pentru pensia unui bătrân. Diana Enachi menționează că acest sistem nu este sustenabil și este determinat nu doar de îmbătrânirea populației, dar și de emigrarea masivă a tinerilor și de piața informală a muncii.
„Lipsa de încredere a populației în calitatea și integritatea guvernării duce la fenomenul salariilor în plic, iar acest fenomen, la rândul său, duce la lipsa resurselor atât în buget, cât și în fondul asigurărilor sociale, pentru a acoperi cheltuielile pentru pensii și alte prestații sociale. Avem un cerc vicios, extrem de complicat de distrus”, a spus experta.
Prin urmare, spune Diana Enachi, statul nu va putea atinge indicatorul propus dacă nu va reduce semnificativ migrația și nu va elimina corupția din sistemul public.
Fiecare guvernare, cu strategia ei
O strategie de dezvoltare a R. Moldova până în anul 2030 a fost aprobată de guvernul condus de Pavel Filip și aprobată de parlament în decembrie 2018, pe final de mandat, dar nu a reușit să fie promulgată de către președintele de atunci, Igor Dodon. În 2019, guvernul Maiei Sandu retras proiectul din parlament pentru a-l adapta la „o nouă viziune politică”.
În această vară, au fost inițiate consultări cu societatea civilă și cu partenerii de dezvoltare. Guvernul Nataliei Gavrilița a anunțat că strategia va fi aprobată de executiv în septembrie și apoi va fi propusă spre examinare și adoptare parlamentului. Abia după asta, ar urma să fi elaborat un plan de acțiuni pentru aplicarea ei.
Diana Enachi susține că în acest plan ar trebui prevăzute acțiuni concrete, corelate cu alte strategii și programe naționale. De asemenea, documentul ar trebui să fie ajustat în permanență, în cazul în care apar crize sau situații neprevăzute.
„Altfel, riscăm să avem situația deplorabilă și rezultatele nesemnificative care au fost obținute ca urmare a altor strategii proaste”, a concluzionat experta de la IDIS „Viitorul”.
