Linkuri accesibilitate

Ce s-a spus la Chișinău despre debutul literar al lui A. I. Soljenițîn


Soljenițîn întâmpinat pe aeroportul din Vladivostok, în timp ce se întoarce acasă după 20 de ani, 1994
Soljenițîn întâmpinat pe aeroportul din Vladivostok, în timp ce se întoarce acasă după 20 de ani, 1994

Debutul literar al lui A.I. Soljenițîn n-a trecut neobservat la Chișinău. Numele său a devenit cunoscut după ce revista „Novîi mir” din noiembrie 1962 îi publicase povestirea „O zi a lui Ivan Denisovici” despre lagărele staliniste.

Lansarea fostului deținut politic în literatură fusese blagoslovită de însuși N.S. Hrușciov. Apariția povestirii sale trebuia să arate că vremurile cultului personalității lui Stalin au apus pentru totdeauna.

Cu acest prilej, în presa de partid de la Chișinău era reluat un scurt comunicat TASS, în care Soljenițîn era prezentat drept „un nume nou” în literatura sovietică. Despre povestirea sa se spunea că era una veridică, care a trezit „interesul viu” al publicului cititor.

Se arată că scriitorul debutant provenea dintr-o familie de funcționari. După pierderea tatălui, a fost crescut de mamă-sa la Rostov-pe-Don, unde a absolvit școala medie și facultatea de fizică și matematică a Universității locale. În paralel, a urmat cursurile de doi ani fără frecvență ale facultății de filologie a Institutului de istorie, filosofie și literatură din Moscova. În 1941 a fost mobilizat în Armata Roșie. După absolvirea școlii de artilerie în 1942, a fost numit comandant al unei baterii speciale de tunuri, fiind pe front pană în februarie 1945. A fost decorat cu două ordine de luptă.

Soljenițîn împreună cu soția și cei doi fii ai lor pe aeroportul din Zürich, Elveția unde a ajuns din Moscova, 1974
Soljenițîn împreună cu soția și cei doi fii ai lor pe aeroportul din Zürich, Elveția unde a ajuns din Moscova, 1974

TASS informa că în februarie 1945, în toiul luptelor din Prusia Orientală, căpitanul Soljenițîn a fost arestat „pe baza unei acuzații politice neîntemeiate și condamnat la opt ani de închisoare”. După ispășirea termenului de pedeapsă, până în 1956 i s-a interzis accesul în Moscova. A fost „deplin reabilitat” în 1957. „Acum, era informat cititorul, el lucrează ca învățător de matematică și fizică la o școală”. În revista „Novîi mir” urmau să apăra alte două noi povestiri ale lui Soljenițîn.

Mai departe de reluarea comunicatului TASS despre Soljenițîn în presa din RSS Moldovenească nu s-a mers. Se dădea, astfel, un semnal că deschiderea partidului spre temele interzise în vremea lui Stalin avea niște limite stricte.

Singurul, dintre oamenii de litere de la Chișinău, care a scris despre debutul literar al viitorului laureat al Premiului Nobel pentru literatură a fost scriitorul Ion Druță. Dar, nu într-o publicație locală, ci în revista „Drujba narodov” de la Moscova.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG