Hotărârea, pe larg contestată de întreaga opoziției și chiar propriul partid, l-a forțat în cele din urmă pe Yoon să-și retragă decretul și să recheme trupele în cazărmi. Dar Parlamentul, controlat de opoziție, a demarat deja procedurile pentru destituirea sa.
Dacă vor reuși, Yoon s-ar putea alătura unui lung șir de președinți sud-coreeni care nu au mai ajuns să-și ducă la capăt mandatul.
Cine este Yoon Suk Yeol?
Fost procuror, Yoon Suk Yeol este președinte al Coreei de Sud din 2022, când a câștigat o cursă electorală extrem de strânsă, care a readus la putere conservatorii ce promovau o poziție mai conflictuală față de Coreea de Nord și o alianță mai puternică cu SUA, scrie The New York Times.
El l-a succedat pe președintele Moon Jae-in, un lider considerat progresist. Deși a promis să sprijine democrația și valorile liberale, Yoon a fost acuzat că a trimis poliția și alte organe de reglementare ale statului pentru a hărțui presa considerată că răspândește „știri false”.
În aprilie anul trecut, partidul prezidențial „Puterea Poporului” a fost înfrânt în alegerile parlamentare, ceea ce a adus Parlamentul sub controlul opoziției și a dat startul unei coabitări sau mai degrabă confruntări cu președintele, o premieră în politica sud-coreeană.
Yoon este un susținător-cheie al pactului SUA-Coreea de Sud-Japonia și al altor inițiative strategice, precum extinderea consultărilor nucleare dintre Washington și Seul și sprijinul pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse.
Ce a declarat și ce a fost legea marțială?
În adresarea difuzată în regim de urgență în cursul nopții, Yoon a anunțat că va impune legea marțială în Coreea de Sud, acuzând opoziția de activități „antistatale” în cooperare cu regimul de la Phenian.
Ordinul emis de șeful armatei pentru aplicarea legii marțiale, generalul Park An-su, a interzis rapid partidele și activitățile politice, „propaganda falsă”, grevele și „întrunirile care incită la dezordini sociale”.
Directiva aducea toate instituțiile media sub controlul autorității legii marțiale și obliga tot personalul medical, inclusiv doctorii greviști, să revină la muncă în următoarele 48 de ore.
Mișcarea președintelui sud-coreean a adus aminte de o eră a liderilor autoritari, pe care țara a depășit-o în anii 1980. Decizia a fost imediat denunțată de opoziție și de liderul partidului prezidențial.
Deși neașteptat, anunțul a venit în contextul unei lupte politice între guvernul lui Yoon și Partidul Democrat de opoziție, observă The Guardian.
Recent, Parlamentul controlat de opoziție a tăiat circa 2,8 miliarde de dolari din bugetul statului pentru anul viitor, propus de Yoon, ceea ce l-a determinat pe președinte să se plângă că „toate bugetele cheie esențiale pentru funcțiile de bază ale națiunii” au fost reduse.
Ce s-a întâmplat în Parlament?
Forțele de securitate au înconjurat clădirea Adunării Naționale, iar elicopterele au aterizat pe acoperiș cu trupe intrând în clădire pentru o scurtă perioadă, în încercarea de a preveni adunarea deputaților.
Dar 190 de parlamentari au reușit să intre, votând în mod unanim să respingă declarația lui Yoon și să ceară ridicarea legii marțiale.
În afara Parlamentului, sute de protestatari s-au adunat, mulți cerând arestarea lui Yoon. Unii protestatari s-au luat la harță cu forțele de ordine, dar nu au existat încăierări violente sau pagube materiale semnificative.
De ce președintele a dat înapoi?
Potrivit Constituției sud-coreene, votul Parlamentului privind ridicarea legii marțiale este obligatoriu și trebuie respectat. În acest sens, au votat toți cei 190 de deputați întruniți în ședință.
Oficialii militari au spus inițial că în ciuda acestuia, legea marțială va rămâne în vigoare până ce însuși președintele o va ridica, așa cum prevede legea supremă sud-coreeană.
Dar opoziția a fost unită pe toate liniile politice. Liderul partidului conservator Puterea Poporului al lui Yoon a calificat drept „greșită” decizia de a impune legea marțială. Lee Jae-myung, liderul opoziției care a pierdut la limită în fața lui Yoon în alegerile prezidențiale din 2022, a declarat că anunțul lui Yoon a fost „ilegal și neconstituțional”.
Principalul partid de opoziție din Coreea de Sud, Partidul Democrat, condus de Lee, a numit măsura președintelui „în esență, o lovitură de stat”. La șase ore după declararea legii marțiale, Yoon a declarat că trupele se vor întoarce în cazărmi și că ordinul va fi ridicat după o reuniune a cabinetului.
Care au fost reacțiile internaționale?
Administrația Biden a răsuflat ușurată marți, după ce președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a renunțat rapid la declarația de lege marțială, pe fondul unei opoziții interne substanțiale.
Evoluțiile recente au luat Casa Albă prin surprindere. Adjunctul Secretarului de Stat, Kurt Campbell, a exprimat „îngrijorare profundă” privind situația de la Seul, subliniind totodată că alianța cu Coreea de Sud este „de neclintit”. Oficialii americani au reiterat speranța că disputele politice vor fi rezolvate pașnic și în conformitate cu statul de drept.
În timp ce administrația Biden încearcă să evalueze situația, există temeri că instabilitatea politică din Coreea de Sud ar putea fi exploatată de Coreea de Nord. Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, ar putea recurge la acțiuni provocatoare, cum ar fi bombardarea unei insule sud-coreene sau scufundarea unei nave, profitând de haosul de la Seul.
Între timp, Pentagonul a comunicat că trupele americane din Coreea de Sud, în număr de aproape 29.000, nu au fost implicate în criză, iar nivelul de protecție al forțelor americane nu a fost modificat.
Ce poate urma?
Parlamentarii sud-coreeni i-au cerut miercuri președintelui Yoon Suk Yeol să demisioneze sau să fie pus sub acuzare, după ce acesta a declarat legea marțială pentru a reveni asupra deciziei câteva ore mai târziu, declanșând o criză politică în a patra cea mai mare economie din Asia, transmite Reuters.
Declarația surpriză de marți târziu a declanșat o confruntare cu parlamentul, care a respins încercarea președintelui de a interzice activitatea politică și de a cenzura mass-media, în timp ce trupe înarmate au intrat cu forța în clădirea Adunării Naționale din Seul.
Aproape toți foștii președinți ai Coreei de Sud, precum și mulți dintre magnații de afaceri, au fost implicați în scandaluri de corupție. Cel mai recent caz este al președintelui Lee Myung-bak, un fost director al Hyundai, a câștigat președinția promițând să își folosească abilitățile în afaceri pentru a ajuta la întinerirea economiei sud-coreene.
Dar el a fost ținta unor acuzații de corupție înainte și după alegerea sa. În martie 2018, el a devenit al patrulea fost președinte sud-coreean arestat pentru corupție din anii 1990.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
