Linkuri accesibilitate

Ce surse de informare au la îndemână tinerii alegători?


La alegerile prezidențiale din acest an, aproape 150 de mii de tineri pentru prima dată vor obține dreptul să voteze. Ce surse de informare au tinerii alegători la îndemână? O întrebare la care a căutat răspuns stagiara Europei Libere, Ilinca Televca.

Ce surse de informare au la îndemână tinerii alegători?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:44 0:00
Link direct

Instagram, Facebook sau Odnoklassniki – pentru o bună parte dintre tineri aceste platforme de comunicare oferă informațiile ce-i ghidează în complicata lume a politicii. Dar nu toate trimiterile sau link-urile, cum li se mai spune în jargonul navigatorilor, sunt cu adevărat valoroase și, fără să-și dea seama, consumatorii cad în plasa unor informații false, spune Leonid Bzovîi, student la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastic, și parte proiectului video „Abraziv”.

Alături de colegii săi, Leonid s-a numărat printre învingătorii Hakatonului media din acest an, un concurs dedicat inovațiilor media și, astfel, s-a angajat să creeze mici video-uri în care să explice „pe înțelesul tinerilor” ce înseamnă educație mediatică. Speră că aceste video-uri să fie utilizate de profesorii care au ales să predea cursul în școli:

„În primul rând noi trebuie să consumăm știrile din toate sursele ca să ne cream o opinie proprie.

În primul rând noi trebuie să consumăm știrile din toate sursele ca să ne cream o opinie proprie...

Eu mereu am fost adeptul că trebuie să introducem educația media în școli ca lecție, deoarece social-media, mass-media au devenit o parte foarte importantă în viața noastră și consider că dacă profesorii în primul rând vor fi interesați ca să învețe copiii cum să filtreze informația, cum să fie critici pe internet sau în raport cu mass-media, și cred că ar fi un experiment destul de reușit.”

Anul trecut, Radu Șarbei și Cătălin Lungu – tinerii din spatele proiectului #ZeroDoi, au lansat piesa „Pe’nțelesul meu”, cu sprijinul Centrului pentru Jurnalism Independent. Pe ritmuri de hip-hop, ei își îndeamnă semenii să se informeze din mai multe surse, să fie curioși, să pună întrebări, să caute răspunsuri, să își formeze propriile păreri şi convingeri, astfel ca să nu-i lase pe alţii să gândească şi să ia decizii în locul lor.

Ne înecăm singuri în noroi, pentru că-i tot lăsăm pe alții să gândească pentru noi. Ne este mai ușor să închidem gura și să fim ghidați și să ne plângem mai târziu că iar suntem manipulați”, este îndemnul piesei.

Producătorul Radu Șarbei spune că amestecul dintre informațiile veridice şi cele false sunt difuzate pe reţele sociale la viteze până nu demult inimaginabile, fără ca tinerii să-şi pună prea multe întrebări. Care-i antidotul? Dezvoltarea gândirii critice, spune Radu Șarbei:

„Eu cred că trebuie chiar să ne punem în pielea lor și să gândim ca ei, să vedem ce interese au ei și ce într-adevăr îi interesează.

Trebuie chiar să ne punem în pielea lor și să gândim ca ei, să vedem ce interese au ei și ce într-adevăr îi interesează...

Noi cumva am fost educați într-un sistem în care învățăm și predăm aceleași lucruri de zeci de ani și nu schimbăm absolut nimic în sistemul educației, dar tinerii se schimbă, și mai ales lumea se schimbă și tinerii se adaptează cel mai simplu la lumea aceasta. Trebuie să găsim un limbaj adecvat lor, trebuie să-i înțelegem și trebuie ne dăm seama că tinerii sunt într-adevăr viitorul.”

În ultimii ani, tot mai multe organizații neguvernamentale merg în şcolile din ţară şi îi învaţă pe elevi cum să distingă informaţiile veridice de falsurile mediatice, dezinformarea sau propaganda. Cereri de instruiri de acest fel vin inclusiv de la dascălii din teritoriu, spune directoarea de programe din cadrul Centrului media pentru tineri, Natalia Gribineț.

Modul în care se predă educația mediatică se schimbă de la an la an, spune Natalia. Până nu demult, politicul părea să ocolească rețelele sociale. În prezent, dimpotrivă, politicienii moldoveni au devenit foarte activi pe reţele, utilizând aceste platforme pentru a-şi promova imaginea şi a interacţiona cu potenţialii alegători, în special cu cei tineri, constată Natalia Gribineț:

„Sunt convinsă în primul rând că în orice stat puterea, mă refer la puterea politică, la guverne care vor să influențeze masele și să le controleze, le-ar fi convenabil ca societatea să nu prea pună la îndoială sau să adreseze întrebări incomode sau să acționeze.

Cred că guvernării în primul rând îi este comod ca oamenii să nu gândească, să nu pună la îndoială și să nu întrebe...

Dar în același timp și cetățenilor pentru că educația media astăzi nu mai este doar despre politică și doar despre mass-media, dar e și despre noi, pentru că, odată cu evoluția rețelelor sociale, oamenii au ajuns să facă content și contează foarte mult ca fiecare om de rând să învețe să facă contentul în baza unor norme etice. Educația media este despre noi la comun – suntem o ecuație.”

Din 2017, în școlile din R. Moldova poate fi studiat opțional cursul de educație mediatică. Inițiativa aparține Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). De fapt, despre dezvoltarea unui „consum responsabil de informații” ar trebuie să se vorbească cât mai des, crede directoarea adjunctă a CJI, Anastasia Nani. Când e timpul potrivit să-i învățăm pe copii să „gândească critic”? Imediat ce le punem telecomanda în mână, conchide jurnalista:

„Unul dintre jurnaliștii din Federația Rusă cu care Centrul pentru Jurnalism Independent a colaborat recent spunea într-un anumit context că, pentru a vedea tendințele media, ar trebui să fim atenți la ce conținut urmăresc copiii. Așa că am ciulit urechea să văd ce urmărește fiică-mea de șapte ani și prietenele ei. Trebuie să recunosc că am avut de câteva ori tentația să blochez câteva canale de Youtube. Ei bine, mi-am zis apoi că, chiar și în cazul copiilor de grădiniță sau din clasele primare, butonul block nu este soluția cea mai bună. Soluția ar fi să le cultivăm gândirea critică, încă de când sunt mici și să le explicăm pe înțelesul lor că nu tot ceea ce văd pe internet sau ceea ce urmăresc pe canalele de televiziune pentru copii merită consumat. Aceeași abordare e valabilă și în cazul adolescenților, să nu uităm că iată, iată unii dintre ei vor arunca pentru prima dată buletinul de vot în urnă și că de ei depinde cum vor trăi părinții și bunicii lor.”

Datele prezentate recent de Ministerul Economiei şi Infrastructurii arată că în Republica Moldova aproape opt din zece persoane utilizează Internetul, iar cifra este în creștere. În aceste condiții, e de datoria fiecăruia să trateze cu scepticism informațiile distribuite în mediul on-line, crede Anastasia Nani, iar combaterea neadevărurilor trebuie să fie o misiune comună pentru întreaga societate.

*Materialul face parte din cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de IREX Europe, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. ”Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat poziția IREX Europe”

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG