Masiva și uimitor de scumpa Catedrală a Mântuirii Neamului de la București e la ani buni distanță de inagurare, dar acest colos arhitectural domină deja orizontul capitalei României.
Iată Catedrala Mântuirii Neamului din centrul Bucureștiului, așa cum arăta ea pe 13 ianuarie, încă în construcție.
Terminarea construcției e programată pentru 2025, și atunci va fi cea mai mare și cea mai înaltă Catedrală Ortodoxă Orientală din lume. După ce crucea finală va fi pusă pe cupola centrală, clădirea va măsura 127 de metri.
Planurile de a înălța catedrala datează de pe vremea victoriei armatelor Rusiei și României contra forțelor Imperiului Otoman în Războiul ruso-turc din anii 1877-1878, pe care românii îl numesc Războiul de Independență.
Dar în secolul 20, războaiele mondiale urmate de dictatura comunistă, laolaltă cu dificultățile legate de alegerea locului unde să fie înălțată, au făcut ca proiectul catedralei să fie deseori amânat. Într-un final, în 2010 au început lucrările pe o fâșie de teren nefolosită de lângă Palatul Parlamentului, în trecut Casa Poporului, construită de dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu, și lucrările de construcție continuă.
Se relatează că 200 de milioane de euro au fost cheltuite până acum pe acest proiect, cea mai mare parte din bani venind fonduri publice, și cam un sfert din donații. Criticii au numit construcția „faraonică” și comparabilă cu megalomania erei Ceaușescu.
Dar în mica capelă din fața șantierului catedralei, Mihai Gabriel Perju a declarat Europei Libere că rolul spiritual și practic al catedralei vor face ca acest cost să fie mai mult decât meritat. Studentul la teologie, care e pe cale să fie angajat la catedrală, spune că această clădire va deveni un major loc de pelerinaj, atât pentru creștinii ortodocși cât și pentru necredincioși.
„Oamenii simplii au în ei o curiozitate față de lucrurile sacre, și când vor vedea clădirea, se vor gândi «trebuie să aflu mai multe despre religia creștină»”, spune Perju, adăugând: „E ca și cum ai arunca o piatră într-un lac, cercurile de apă se vor duce în lume și va vor avea un impact departe de România”.
Istoricul Valentin Mandache, în schimb, are cuvinte usturătoare despre proiectul catedralei, spunând Europei Libere că această construcție e o oroare din punct de vedere vizual, similară cu clădirile de pe vremea comunismului, care nu aveau „nici un fel de estetică”. Mandache spune că această clădire e un exemplu al „corupției, populismului în exces, preferința pentru lideri autoritari și dictaturi, și în esență al înapoierii culturale” din România.
Catedrala va putea adăposti un cor de 1.000 de oameni și 6.000 de credincioși în nava sa principală. O numeroasă echipă de artiști lucrează acum la mozaicurile care decorează interiorul bisericii.
Clopotul de 25 de tone al catedralei a fost proiectat de o echipă condusă de campanologul [constructorul de clopote] italian Flavio Zambotto. El a declarat presei din România că, în timp ce fiecare clopot pe care-l construiește e pentru el „ca un fiu” , imensul instrument proiectat pentru catedrala de la București „a stârnit emoție când a fost auzit prima oară: puternic, adânc, lung. E un sunet care te îmbrățișează, te marchează”.
Se relatează că acest clopot poate fi auzit de la 20 de kilometri distanță.
Pe șantierul catedralei au fost luate măsuri sporite de securitate după ce în mai 2022 un base jumper anonim s-a urcat pe cupolă între schimburile constructorilor și a sărit în nava catedralei.
Traducere de Lucian Ștefănescu