Nu numai cunoașterea românei, dar și a limbii găgăuze, a spus CEC, ar trebui să fie obligatorie pentru candidații la funcția de guvernatori ai regiunii, care este populată preponderent de etnici găgăuzi, dar care folosește în administrație mai mult limba rusă.
Propunerile fac parte dintr-un pachet de circa 200 de amendamente la Codul Electoral din 2023, pregătite de CEC și lansate la o consultare publică la Chișinău, pe 15 aprilie.
Autonomia găgăuză este vizată în câteva, care stabilesc, între altele, criteriile pentru candidații la funcția de bașcan: trebuie să fie cetățeni ai Republicii Moldova, să aibă vârsta de 35 de ani, să fi locuit până la alegeri a locuit cel puțin 10 ani în autonomia găgăuză, să prezinte dovada studiilor superioare și a cunoașterii limbilor găgăuză și română.
Autoritățile de la Comrat nu au reacționat imediat la aceste propuneri. Bașcana actuală, Evghenia Guțul, condamnată în prima instanță pentru implicare în finanțarea ilegală a fostului Partid Șor și aflată în detenție preventivă, nu vorbește română – a avut nevoie de traducători la proces. Bașcana de dinaintea lui Guțul, Irina Vlah, a învățat româna în timp ce se afla în funcție, dar puțini alți bașcani precedenți vorbeau limba de stat a Republicii Moldova.
Alte noutăți propuse de CEC pentru alegerile găgăuze
Pentru a fi înregistrați, candidații independenți la funcția de bașcan vor trebui să colecteze cel puțin 1.500 și cel mult 2.000 de semnături de susținere din minimum o treime din numărul unităților administrativ-teritoriale din Găgăuzia, se mai arată în propunerile CEC, care nu au ajuns încă în dezbaterea parlamentului.
În cazul candidaților la mandate de membri ai Adunării Populare, legislativul local al autonomiei găgăuze, criteriile propuse de CEC sunt mai relaxate: cunoașterea românei sau găgăuzei nu este obligatorie, vârsta minimă este de 21 ani, inclusiv cel puțin un an petrecut în Găgăuzia, înainte de ziua alegerilor.
În urma unei reforme judiciare care a dus la înghițirea Curții de Apel Comrat de Curtea de Apel Sud, CEC a propus să se precizeze și în Codul Electoral faptul că instanța nouă este cea care examinează contestațiile cu privire la alegerile din autonomia găgăuză.
Reforma instanțelor de judecată pusă în operă de guvernul central de la Chișinău trezise deja nemulțumirea autorităților locale găgăuze, care se tem că pierd pârghii de control.
Schimbări pentru autoritatea electorală găgăuză
Dar principala controversă în relația Comrat – Chișinău legată de legile electorale, care este și ea tranșată de CEC în amendamentele propuse, se referă la denumirea autorității electorale găgăuze care organizează alegerile în autonomie.
Astfel, CEC a reafirmat denumirea de „Consiliul Electoral Central” și nu „Comisie Electorală Centrală”, așa cum insistă de la Comrat.
O altă noutate este că CEC vrea să reducă de la nouă la șapte numărul de membri ai autorității electorale din Comrat cu activitate permanentă și să numească ea unul din cei șapte membri. Ceilalți – ar trebui numiți de Adunarea Populară găgăuză, Executivul găgăuz și Judecătoria Comrat.
În cazul în care, Adunarea Populară nu va reuși să aprobe timp de 10 zile numărul stabilit de candidaturi în componența autorității electorale găgăuze, CEC propune, pentru depășirea impasului, să poată completa ea locurile vacante.
Condițiile de eligibilitate pentru membrii forului electoral găgăuz vor fi același ca și pentru membrii CEC. Aceștia vor trebuie să aibă, între altele, o reputație ireproșabilă și să nu se implice activ în politică pe durata mandatului.
În fine, CEC propune să mute în propriul buget finanțarea Consiliului Electoral Central de la Comrat, lăsând în bugetul autonomiei găgăuze doar celelalte cheltuieli legate de organizarea alegerilor regionale (pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan).
Reacția Comratului
De față la consultările publice organizate CEC pe marginea proiectului de amendamente la Codul Electoral, Gheorghii Leiciu, vicepreședintele Adunării Populare de la Comrat, a spus că unele „trezesc nedumerire”.
Noile împuterniciri cerute de CEC la formarea autorității electorale găgăuze reprezintă „prerogative ale Adunării Populare” de la Comrat, a spus Leiciu, singurul reprezentant al Comratului prezent la consultări.
El crede că unele propuneri ar veni în contradicție cu prevederi ale legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, așa încât amendamentele vor mai trebuie dezbătute într-un grup interparlamentar special, Chișinău-Comrat, dar și de Adunarea Populară.
Vorbind despre criteriile pentru candidații la postul de bașcan, Leiciu și-a exprimat, între altele, dezacordul cu obligația de a avea studii superioare, spunând că nici Constituția nu prevede asemenea condiții chiar, nici măcar în cazul candidaților la postul de șef al statului.
Dar Leiciu nu a comentat propunerea privind cunoașterea românei și găgăuzei.
Blocajul electoral actual
Aceste discuții survin pe fundalul unui blocaj de jumătate de an în care nu au putut fi organizate alegeri pentru Adunarea Populară de la Comrat, chiar dacă mandatul legislaturii vechi a expirat în noiembrie 2025.
Autoritățile de la Comrat au întârziat organizarea scrutinului, insistând pe denumirea de „Comisie Electorală Centrală” pentru o autoritate electorală permanentă a autonomiei găgăuze, chiar dacă legislația națională operează cu termenul de „consiliu”.
Disputa a ajuns în instanțele de judecată, o primă tentativă de a organiza alegerile a fost anulată, acestea au fost stabilite apoi pentru 21 iunie 2026, dar sunt contestate de autoritățile centrale și pot fi amânate din nou.
La fel, nu este limpede ce se va întâmpla cu postul de bașcan, dacă Evghenia Guțul este condamnată definitiv după ce prima instanță i-a stabilit în august 2025 o pedeapsă de 7 ani de închisoare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
