Linkuri accesibilitate

CEC vede problema secțiilor destinate transnistrenilor „ca și rezolvată”, nu și unele primării


24 februarie 2019. Îmbulzeală la o secție de votare la Coșnița, Dubăsari, unde au votat cetățeni domiciliați în localități necontrolate de Chișinău

Opoziția crede că urmare a unor înțelegeri de culise cu lideri ruși și transnistreni, Igor Dodon s-ar pregăti „să cumpere” votul cetățenilor din stânga Nistrului.

Curtea Supremă de Justiție a respins astăzi plângerea candidatului prezidențial Andrei Năstase în legătură cu decizia autorităților electorale de a deschide tocmai 42 de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, la alegerile din 1 noiembrie. Mai exact, instanța supremă a respins plângerea candidatului Platformei DA împotriva unei decizii similare luate anterior și de Curtea de Apel. Năstase nu ar fi reușit să demonstreze de ce trebuie deschise mai puține secții de votare. Dar mai multe localități unde aceste secții urmează a fi deschise s-au opus și ele, cazul cel mai proeminent fiind cel al orașului Rezina.

CEC vede problema secțiilor destinate transnistrenilor „ca și rezolvată”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:34 0:00
Link direct

Săptămâna aceasta, consiliul orășenesc Rezina a mai spus o dată un „nu” răspicat deciziei autorităților centrale de a deschide în localitatea lor patru secții de votare destinate locuitorii din stânga Nistrului, autoritatea electorală a mai obligat o dată, deja prin intermediul oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de stat, consiliul local să-și schimbe decizia, iar consiliul local, care se întrunește din nou lunea viitoare, se pregătește, dimpotrivă, să-și reconfirme, încă o dată - a treia la număr - decizia luată de la bun început.

Cu toate acestea, Rodica Sârbu, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, ne-a spus astăzi că, din perspectiva autorității electorale, disputa este ca și epuizată și nu altfel decât în favoarea opțiunii CEC.

„CEC a decis deschiderea acestor secții de votare coordonând aceste propuneri cu Biroul de reintegrare. Codul electoral prevede că primăriile oferă birourilor electorale informații și sprijin necesar, prin urmare contribuția primăriilor ține de asistența logistică. De aceea, în cazul în care autoritățile locale de nivelul I, și aici este vorba despre primării sau consilii locale, nu au putut să ne ofere acest sprijin, CEC a apelat la consiliile raioanele, care ne-au pus la dispoziție sedii ale instituțiilor pe care le gestionează. Ceea ce înseamnă că noi vedem problema ca și rezolvată”, ne-a spus șefa serviciului de presă al CEC, Rodica Sârbu.

Tudor Iașcenco, directorul săptămânalului „Cuvântul” din Rezina, ne-a povestit totuși ce argumente scot în față acei aleși locali din oraș care spun că o singură secție de votare destinată alegătorilor din Râbnița, localitatea transnistreană pentru care se pregătesc aceste secții, este mai mult decât suficient.

Tudor Iașcenco
Tudor Iașcenco

„Tradițional, în Rezina era o singură secție de votare pentru cei din partea stângă și veneau câteva sute de persoane. În 2016 și 2019, când au fost aduși în mod organizat, au fost câteva mii și mare îmbulzeală și nevoie. Acum, se preconizează să se deschidă patru secții, toate în palatul de cultură, cu aceeași intrare-ieșirea. Și dacă ei preconizează să vină câte 2 mii pe secție, dacă sunt patru, vor fi vreo 8 mii de persoane – unde să-i bagi într-o încăpere, pe timp de pandemie și cine își asumă consecințele nefaste?”

Orașul Rezina este doar una dintr-o listă de vreo cinci localități în care autoritățile locale s-au opus la ceea ce au considerat a fi un număr prea mare de secții de vot destinate alegătorilor din stânga Nistrului. Pandemia, care s-a invocat în mod special, pare a fi totuși doar unul din motive, așa cum ne-au spus doi parlamentari de opoziție, Sergiu Litvinenco de la PAS și Dinu Plîngău de la Platforma DA.

Dinu Plîngău
Dinu Plîngău

„Am discutat cu consilierii noștri și sunt trei motive: pandemia, securitatea – pentru că oamenii spun că atunci când transnistrenii au băgat restricții de circulație pe fundal de pandemie, autoritățile noastre au oferit foarte multă informație cu character personal celor de acolo, de unde s-au și luat arestările recente – și evident că oamenii sunt nemulțumiți pentru că acei alegători vin și primesc bani pentru vot”, spune Dinu Plîngău.

„Sigur că politic tot avem o problemă, întrucât credem că e un vot viciat și e inadmisibil să se repete situația în care mii de oameni vor fi aduși plătit ca să voteze.”

În general opoziția crede că urmare a unor înțelegeri de culise cu lideri ruși și transnistreni, Igor Dodon s-ar pregăti „să cumpere” votul cetățenilor din stânga Nistrului, de asta ar avea nevoie de cât mai multe secții de votare pentru ei.

Argumentul formal pe care îl scoate totuși în față opoziția și care vizează direct Comisia Electorală Centrală e că aceasta nu ar fi avut motive atunci când a dispus deschiderea la scrutinul prezidențial actual a tocmai 42 de secții de votare destinate transnistrenilor, în condițiile în care doar în jur de o sută de cetățeni din regiune își semnalaseră dorința de a se prezenta la scrutin, prin mecanismul de înregistrări prealabile.

Alegătorii din aceste localități sunt destul de stresați și sunt înregistrate chiar chemări la violență, de aceea este necesară o detensionare a situației...
Pavel Postică, Promo-LEX

Până acum, autoritatea electorală nu a dat un răspuns plauzibil acestui gen de reproșuri, iar Asociația Promo-LEX, care în acest subiect împărtășește părerea opoziției, a spus azi, urmare a unei ordinare monitorizări: „Administrațiile publice locale, alegătorii din aceste localități sunt destul de stresați și sunt înregistrate chiar chemări la violență, de aceea este necesară o detensionare a situației”, a spus Pavel Postică, expertul electoral al Promo-LEX.

Îngrijorări în legătură cu votul alegătorilor din stânga Nistrului la prezidențiale, după suspiciunile că la alegerile precedente, cele parlamentare din 2019, mulți dintre ei au fost aduși organizat la urne, a exprimat recent, într-un interviu în presă, și ambasadorul american la Chișinău, Dereck Hogan. La scurt timp, spusele diplomatului au fost criticate de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ceea ce arată aparent cât de importantă este tema în actualul scrutin prezidențial.

Vezi comentarii (1)

Mai mult
XS
SM
MD
LG