Linkuri accesibilitate

„Cei mai mari unioniști în Republica Moldova sunt astăzi primarii din satele noastre” (VIDEO)


Vasile Botnaru, Vlad Țurcanu și Valeriu Munteanu la dezbaterea din studioul Europei Libere

Punct și de la capăt cu Vasile Botnaru și invitații săi, lideri de partide unioniste, Vlad Țurcanu și Valeriu Munteanu.

Curentul unionist se fortifică, în pofida atitudinii negative, ostile a președintelui Dodon, de exemplu, și a altor politicieni care pun semnul egal între unire și antistatalism. De ce? Încercăm să căutăm răspuns la această întrebare cu doi politicieni - Vlad Țurcanu, președintele Partidului Popular Român, și Valeriu Munteanu, președintele partidului Uniunea Salvați Basarabia.

Punct și de la capăt
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:42:08 0:00
Link direct

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Europa Liberă: Discutam deunăzi cu un scriitor, jurnalist, care a făcut un studiu despre natura populismului, despre populismul pe „plaja” românească, cum se obișnuiește acum să se spună.

Și dânsul împărtășea o impresie de la distanță despre minoritățile etnice din Republica Moldova care, de la o vreme, așa cum vede el cu ochi de cercetător, sunt mai indulgente, dacă nu chiar atrase de mișcarea unionistă. De ce? Pentru că până și vorbitorii de limbă rusă s-au convins că, poate, Unirea oferă șanse, oferă remedii pentru problemele, deficiențele pe care nu le poate rezolva Republica Moldova cu forțe proprii, convențional vorbind, dar mite cu sfătuitori nu chiar dezinteresați.

Și dumneavoastră observați că mișcarea unionistă a ieșit din subteran, a ieșit dintr-un beci în care era mereu băgată de politicienii stataliști, care spuneau: „Нельзя! Не в коем случае!”. Întotdeauna mă mira poziția aceasta că, „vai de mine!, nici nu ai voie să te gândești la Unire, pentru că asta ar fi o crimă”. Și, pe de altă parte, pe cât de populară devină ideea Unirii, pe atât de răzlețită rămâne forța care ar trebui să promoveze această idee. Dar nu asta ne preocupă astăzi în această discuție. Vreau să vorbim totuși despre acest proces – cum a pornit, unde a ajuns, ce obstacole intermediare au fost?

Astăzi vorbim cu Vlad Țurcanu și Valeriu Munteanu. Vlad Țurcanu până nu demult era invitat la noi pe post de analist. Acum, iată, în premieră, este în poziția de președinte al fostului Partid Liberal Reformator, care și-a luat alt nume, mai distinct. Ne va explica dumnealui cum s-a ajuns la formula asta. Și Valeriu Munteanu – un politician cu experiență care, la fel, promite să energizeze o formațiune eminamente unionistă, fără amestecuri și fără eufemisme.

Vlad Țurcanu, explicați-ne de ce v-ați hotărât Dvs., după o carieră de jurnalist și de om mai distant, chiar dacă ați fost expert în cabinetul lui Nicolae Timofti, de ce v-ați hotărât să vă asumați această povară, hai să nu-i spun mai colorat?

Vlad Țurcanu
Vlad Țurcanu

Vlad Țurcanu: „Decizia mea reiese din această situație pe care o urmărim în ultimele câteva săptămâni, câteva luni, în care noi am mai avut o speranță că partidele care se poziționează pe centru-dreapta și pe dreapta ar putea produce un reveriment în politica moldovenească. Și deziluzia majoră a societății a fost că oamenii aceștia, care și-au tras seva inclusiv de pe dreapta eșichierului politic, acolo unde se află persoanele cu vederi românești și europene, n-au reușit și nu reușesc să se coaguleze ele, aceste două partide de pe dreapta, ca să readucă statul moldovenesc la o dimensiune și un parcurs care a fost înregistrat în 1991, când s-a făcut Declarația de independență.”

Europa Liberă: Dar nu e prea devreme pentru concluzia aceasta? Nu cumva, încă, trebuie să le dați un răgaz?

Vlad Țurcanu: „Eu cred că trei luni este un răstimp destul de robust pentru ca să ne edificăm asupra capacității lor. Și capacitatea lor provine nu numai din ceea ce sunt politicienii aceștia ca persoane, ci reiese din baza pe care și-o stabilesc aceste partide în

Se încearcă trimiterea în derizoriu a unor chestiuni de principiu pentru statalitatea Republicii Moldova...

demersurile lor. Și ce am observat este că a câta oară se încearcă trimiterea în derizoriu a unor chestiuni de principiu pentru statalitatea Republicii Moldova inclusiv pentru o iluzorie, probabilă bunăstare pe care noi ar trebui să o atingem numai dacă ne întoarcem în trecutul sovietic împreună cu Igor Dodon. Pentru mine e ceva halucinant să existe o astfel de precondiție: „Veți trăi mai bine numai dacă acceptați acest dezmăț în Piața Marii Adunări Naționale, în discursul public, cu niște teze istorice false și așa mai departe.

Eu cred că progresul mai întâi vine în mințile noastre și mai apoi în

Progresul vine mai întâi în mințile noastre și mai apoi în viața noastră de toate zilele ...

viața noastră de toate zilele. Eu am în memorie multe situații, începând cu anul 1992, în care diverși politicieni, șefi de-ai mei, îmi spuneau: „Nu trebuie să-i deranjăm pe ruși, pe transnistreni, pe moldoveniști, pentru că trebuie să facem ceva împreună, da?”. Eu cred că renunțarea treptată la principiile noastre, noi fiind o majoritate, ne-a adus în acest punct în care nu găsim un punct de sprijin. Orbecăim, inclusiv în acțiunile noastre instituționale și de stat, pentru că nu acceptăm să spunem că noi suntem români, că noi ne orientăm către România, că România trebuie să fie aliatul nostru numărul unu în materie de politică externă, de securitate, de infrastructură. Este în domeniul cultural, educațional – dar asta este prea puțin.

Eu am intrat în politică având această viziune, că acesta trebuie să fie punctul de plecare, și nu niște aproximative direcții pe care le stabilim, dar le stabilim împreună cu o forță politică care ni-l aduce pe Serghei Șoigu în Piața Marii Adunări Naționale. O să-l vedeți la un moment dat pe Krasnoselski în clădirea guvernamentală, ducându-se tratative cu el. Mie mi se pare asta inacceptabil.

Și, pe măsură ce partidele acestea care compun la ora actuală Blocul

Partidele care compun la ora actuală Blocul ACUM se manifestă în felul acesta, ele se mișcă dinspre dreapta spre stânga ...

ACUM se manifestă în felul acesta, ele se mișcă dinspre dreapta spre stânga. Și cred că este dreptul lor să facă asta, dar să nu mai pretindă că reprezintă dreapta. Eu chiar i-aș încuraja să se miște spre stânga, să-l înghesuie pe Igor Dodon, ca să avem un Partid Socialist veritabil, nu unul sovietic și eminamente rusesc. Să se facă unul dintre cele două partide mai de stânga, dar să nu pretindă că mai reprezintă dreapta. Pentru că nu reprezintă dreapta. Oamenii aceștia de pe dreapta se simt insultați de neglijența pe care o arată politicienii aceștia din Blocul ACUM pentru sentimentele lor naționale, pentru ceea ce sunt ei, pentru ceea ce li se vorbește copiilor lor la școală.”

Vasile Botnaru, Vlad Țurcanu, Valeriu Munteanu la dezbaterea din studioul Europei Libere la Chișinău
Vasile Botnaru, Vlad Țurcanu, Valeriu Munteanu la dezbaterea din studioul Europei Libere la Chișinău

Europa Liberă: Domnule Țurcanu, dar atâta au recoltat ei ca voturi. Atâta au putut să ia în ultimele alegeri. Și au luat mai puțin decât Dodon – deci, există o felie care obiectiv trebuie să o accepte alături, mai ales cu sprijinul americanilor, a rușilor, a europenilor. Și atunci, dacă ei, în acele condiții, cu reprezentarea dreptei autentice, cum spuneți Dvs., au recoltat doar atât, de unde încrederea că Dvs. veți putea să recoltați mai mult în această societate?

Vlad Țurcanu: „Dvs. invocați chestiuni care țin de trecutul nostru recent. Pentru că în Partidul Democrat au fost figuri politice care s-au revendicat ca români și au fost alegători care au sprijinit Partidul Democrat. Deci, la un moment dat, pericolul mai mare a provenit de la Partidul Democrat și Vladimir Plahotniuc, decât de la socialiști. Și de aceea acest segment pro-european s-a îngustat prin metode administrative, cunoaștem și s-a vorbit de atâtea ori despre asta, s-a reușit extragerea unor voturi din zona de dreapta trimițându-se către Partidul Democrat.

Dar la ora actuală se întâmplă ceea ce nu s-a întâmplat pe vremea lui Vladimir Plahotniuc. Igor Dodon, un politician slab în fond, devine puternic ca figură politică, ca președinte, fiind susținut în această privință de un partener al său, care este Blocul ACUM. Mie mi se pare asta o greșeală, o greșeală tactică, strategică – numiți-o cum doriți – din partea Blocului ACUM. Și eu ca exponent al dreptei din Republica Moldova nu pot asista impasibil la așa ceva. Și trebuie să existe presiune din acest punct de vedere din partea unui partid ca acela pe care îl reprezint eu – Partidul Popular Românesc – pentru ca Blocul ACUM să înțeleagă că dacă va continua în felul acesta i se pregătește o alternativă.

Partidul Popular Românesc este o alternativă pentru

Partidul Popular Românesc este o alternativă, în condițiile în care Blocul ACUM va merge din greșeală în greșeală...

anul care vine, pentru anii care vin, în condițiile în care Blocul ACUM va merge din greșeală în greșeală. Pentru că ei au ajuns acolo și poate s-au relaxat, poate au intrat în scheme, poate nu au înțeles care le este misiunea istorică, dar greșelile sunt evidente. Și rezultatele care se întrevăd nu sunt dintre cele care să ne bucure.”

Europa Liberă: În titulatură, „românesc” însemnând „al românilor din Basarabia”, „românesc” însemnând „care trebuie să ajungă în România”?

Vlad Țurcanu: „Românesc este o opțiune politică. „Românesc” ține de România, ține de sufletul nostru, „românesc” ține de locul nostru în spațiul european. Ne-am numit Partidul Popular Românesc. „Popular” – pentru că este opțiunea poporului și pentru că ne orientăm către popularii europeni. Și l-am numit „românesc” pentru că am vrut să spunem exact ceea ce ne dorim fără să recurgem la figuri sofisticate gen „unitate națională”. Pentru că „românesc” exprimă exact ceea ce simțim noi.

Cu precizarea pe care am făcut-o la lansarea partidului nostru, că vom fi echilibrați. Noi nu uităm elementele

Vom încerca să vorbim în termeni foarte pragmatici despre ceea ce însemnă apropierea Republicii Moldova ca stat, ca clasă politică, de România ...

care au colorat în niște nuanțe nefericite această parte a eșichierului politic din cauza unor exprimări stufoase, sforăitoare ale unor politicieni care au strigat tare în piață, dar nu au produs nimic. Noi vom încerca să vorbim în termeni foarte pragmatici despre ceea ce însemnă apropierea Republicii Moldova ca stat, ca clasă politică, de România.”

Europa Liberă: Dle Munteanu, am să formulez întrebarea de o manieră huliganică, așa cum îmi place mie. Dvs. încercați să intrați a doua oară în aceeași apă, după ce „apa Unirii” au ratat-o și premergătorii Dvs. direcți, de exemplu Mihai Ghimpu, când a fost președinte, a mai apăsat pe frână – a recunoscut asta, ca după aia să redevină unionist înfocat. Ca să nu mai zic de Frontul Popular. Acum, Dvs. promiteți Unirea fără ca să amanetați de fapt situația Dvs. personală. Îmi amintesc de un politician care spunea că dacă nu intru în Parlament în două cicluri, îmi fac harakiri, convențional vorbind. Dvs, iarăși, promiteți Pasărea Phoenix, care poate iese, dar poate nu iese?

Valeriu Munteanu
Valeriu Munteanu

Valeriu Munteanu: „Consider că pe tema Unirii există două categorii de politicieni. Sunt cei care au făcut Independența, și noi le mulțumim foarte mult, dar din păcate ei au ratat să facă Unirea. Și există o altă generație, de oameni tineri, care trebuie neapărat să facă Unirea.

Cei din anii 1990 au cochetat cu statalitatea Republicii Moldova, mulți au considerat că Unirea este departe și „hai să cochetăm cu statul Republica Moldova, cu funcții, cu posibilități”.”

Europa Liberă: Ce eufemism bun ați găsit – au cochetat! Ei chiar l-au muls!

Valeriu Munteanu: „Ok, accept inclusiv această noțiune a Dvs. În același timp, ei au contribuit la lansarea mai multor opțiuni valabile pentru statul Republica Moldova. Exista opțiunea de stânga, că trebuie să ne întoarcem, să fim în continuare în brațele Federaţiei Ruse într-o formă sau alta în CSI. Exista a două opțiune cu integrarea europeană și exista și a treia opțiune cu Unirea. Dacă de la începutul anilor 1990 toată clasa politică care gândea românește ar fi spus că Unirea nu este una dintre soluții, ci Unirea este unica soluție valabilă pentru Republica Moldova, acum noi ne-am fi aflat în cu totul altă dimensiune.

Eu declar cu toată responsabilitatea și nu mă voi abate niciodată de la acest crez că Unirea este pentru Republica Moldova astăzi, mâine și peste 10 ani de zile, și peste 20 de ani, unica soluție pentru propășire. Acest lucru se vede foarte bine din situația internă a Republicii Moldova, dar și din conjunctura internațională. Din situația internă noi am ajuns la 28 de ani de independență și, iată, nu s-au găsit resurse interne ale statului Republica Moldova ca să fie debarcat un dictator pe nume Plahotniuc. A trebuit să fie o conjurație mare internațională. Deci, noi nu suntem eșuați doar din punct de vedere economic – aici e foarte ușor să comparăm datele din România și Republica Moldova cel puțin; dar și din punct de vedere politic.”

Europa Liberă: PIB-ul de patru ori parcă e mai mare, pe cap de locuitor…

Valeriu Munteanu: „Eu din foarte multă literatură pe care o am acasă și la birou am adus o carte foarte simplă de Patrișor Gabriel Peiu, o carte în care se explică foarte exact prin comparație mai multe modele de Unire. Unirea de la 1918, în ce situație era Basarabia și cum a evoluat în perioada interbelică, care este modelul coreean și care a fost modelul german care este cel mai bun.

Este adevărat că PIB-ul este de 4 la 1, populația este de 6 la 1. Dar la 1990 Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în Republica Moldova și în România erau practic egale. Iată că noi am căzut, iar România – greu, complicat – dar se mișcă înainte.

Din păcate, mai mult de jumătate din populația Republicii

Mai mult de jumătate din populația R. Moldova cunoaște România doar din propaganda rusă care există la televizoare...

Moldova nu a ajuns niciodată în România. Mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova cunoaște România doar din propaganda rusă care există la televizoare. De acolo avem și rezultatul că „cel mai iubit dintre pământeni” în Republica Moldova este Putin. Iar o bună parte din populația Republicii Moldova cunoaște România ca o țară săracă, unde noi duceam butelii, nu cunoaște România anilor 2018-2019.

Eu am văzut startul campaniei electorale din România, prezidențiale. Tema fundamentală de discuție acum în această campanie prezidențială este cine dintre președinți promite că în următorii cinci ani va construi mai repede și mai temeinic autostrăzi pentru români. A fost tema centrală.

Închipuiți-vă acum Dvs., văd și reportajele pe care le face Europa Liberă în fiecare week-end din orășelele mici și în sate și care sunt realitățile din Republica Moldova – depopularea, sărăcia și așa mai departe, iată că în România au început deja să discute despre autostrăzi. Vedeți o deosebire? În 28 de ani crăpătura s-a făcut foarte mare.

Dar cea mai mare problemă - și eu aici vreau să spun că noi, unioniștii, nu trebuie să discutăm între noi. Au fost vreo 7-8 partide care au discutat cinci luni de zile, s-au închis undeva și au discutat, și nu au discutat cu oamenii. Noi, ceea ce trebuie să facem – nu contează cine va valorifica dintre unioniști la sfârșit, când campania de informare va avea loc. Haideți să discutăm acum cu oamenii și să le explicăm realitatea din Republica Moldova și realitatea din România.

Pentru că, iarăși, am văzut unicul sondaj relevant în acest sens, făcut de Fundația universitară a Mării Negre sub conducerea profesorului Dan Dungaciu încă în 2017, care a făcut un sondaj în teren în Republica Moldova. Și la întrebări foarte clare – când îl iei pe om foarte clar și dacă îl întrebi: „Ești pentru Unire?”, el va spune că nu. Dar dacă îi pui cinci sau șase de răspunsuri de suport, și acest sondaj poate fi făcut din nou și veți vedea că rezultatul va fi același, dacă îi întrebi pe om: „Acum aveți 1500 de lei pensia. Dacă veți avea 5000 de lei pensia, dacă veți avea cutare și cutare, niște beneficii strict pragmatice de natură economică”; și după aia îl întrebi: „În aceste condiții acceptați Unirea?”, în proporție de 52 la sută arăta acel sondaj că au acceptat Unirea.

Deci, informarea este cel mai mare lucru pe care trebuie să-l facem noi astăzi, unioniștii, partidele unioniste și inclusiv statul Republica Moldova. Pentru că eu am observat de foarte multe ori că această temă a unirii nu se pune pe tapet, pentru că din păcate există o rezistență foarte mare în acest sens.”

Europa Liberă: A șasea întrebare ar putea să fie: „Dar aceștia 5000 preferați să-i luați de la Klaus Iohannis, sau de la Putin?” Și aici s-ar încreți fruntea, nu?

Valeriu Munteanu: „Nu, trebuie să fie foarte clar, ca să explicăm oamenilor că Unirea poate avea loc doar cu

Între noi și Rusia există un bloc glaciar pentru realitatea politică din următorii cel puțin 100 de ani, care se numește Ucraina ...

România și nici într-un fel cu Rusia. Între noi și Rusia există un bloc glaciar pentru realitatea politică din următorii cel puțin 100 de ani, care se numește Ucraina. Sunt absolut sigur că indiferent pe cine o să aleagă ucrainenii în Parlament sau în funcția de președinte - și am văzut de exemplu ultimul președinte pentru sângele vărsat și care curge în continuare de ucrainean în estul Ucrainei, pentru Crimeea, ucrainenii nu o să ierte niciodată Rusia. De aceea nicio formă de uniune din asta aproximativă, cum încearcă Igor Dodon să ne bage în Uniunea asta Eurasiatică, nu este posibilă, dar mite o formă reeditată a Uniunii Sovietice. Asta în primul rând.

În al doilea rând, oamenii trebuie să înțeleagă că sângele apă nu se face – noi am fost, suntem români și opțiunea noastră este europeană și românească.

Iar, spuneam, eu nu voi stărui foarte mult asupra acestor aspecte. Pentru că dacă aceste aspecte nu au dat roade, din păcate, tip de 30 de ani de zile, insistând asupra acelorași argumente, sunt departe de gândul că ne vom putea mișca înainte.

De aceea vom încerca să scoatem pe tapet și să arătăm basarabenilor care este România adevărată și să le spunem foarte exact. Spuneam, în această carte, domnul profesor spune exact și eu sunt adeptul fervent, 95 la sută din ideile de aici le împărtășesc – nu trebuie să mergem la o Unire foarte sofisticată. Exact după modelul german, atunci când Germania de Est a fost absorbită, dacă vreți, cu instituții cu tot, de Germania de Vest. Exact același lucru trebuie să se întâmple și în Republica Moldova.

Or astăzi, am spus, paritatea dintre populația Republicii Moldova și cea a României este de 6 la 1, dar bugetul este de 30 la 1. Noi avem 2 miliarde de dolari, iar România are 60 de miliarde de dolari. Cu acel buget, și cu banii din Europa, și cu creșterea economică pe care o va genera Unirea noi o să ne descurcăm. Spunea domnul profesor în carte că Unirea ar face ca România ar fi un avion la care ar mai veni un motor care ar contribui la economie. România ar fi o țară mai mare, ar intra în clubul țărilor cu 25 de milioane de oameni și companiile din România s-ar extinde în Republica Moldova, iar companiile noastre sănătoase s-ar extinde în toată România. Oamenii trebuie să înțeleagă.

Valeriu Munteanu
Valeriu Munteanu

Noi o să ne mai întâlnim cu Dvs. și eu nu vreau să trăim sentimentul când peste încă un ciclu electoral o să plece Dodon, o să discrediteze cineva, o să înțeleagă că au mers pe o cale greșită, iar noi cu Dvs. vom reveni și din păcate nivelul de trai în Republica Moldova va deveni tot mai mic, iar în Europa se va trăi tot mai bine, în România – tot mai bine, iar noi vom rămâne cu această opțiune de „mândrie națională moldovenească” deșartă și neacoperită de nimic.”

În fiecare duminică la Europa Liberă: Punct și de la capăt
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:51:05 0:00

Europa Liberă: Înțeleg că acesta este, iată un punct de tangență dintre Dvs. – dl Țurcanu ați vorbit despre discursul stufos, probabil ați avut în vedere și pseudo-patetic, dar care rezultă din adevăratele sentimente…

Valeriu Munteanu: „Haideți să explicăm și dl Țurcanu o să fie de acord. Au fost din păcate politicieni foarte corecți și foarte buni, buni români, care știau să recite poezii, să vorbească despre unitatea noastră națională, dar din păcate nu au putut, nu au avut capacitatea sau nu au dorit să meargă mai departe pe calcule, pe chestiuni foarte pragmatice pentru că să explice aceste lucruri.”

Europa Liberă: Domnule Munteanu, mai trist este că au scos smântâna de pe sentimentele acestea… Dumneavoastră, ambii, sunteți de acord să se vorbească în termeni pragmatici. Ne amintim când Snegur la Huși a promis 300 de întreprinderi mixte moldo-române, am zis: „Uau, iată o cale bună!”. Unde este acum această promisiune? Putem doar să ne amintim. Și atunci, vă întreb, dacă mai multă lume înțelege de o manieră modernă Unirea și apropierea de România, de ce este atunci atât de „atomizată” felia aceasta unionistă? Dacă nu cumva, iarăși huliganic vă întreb, continuă această competiție de a fi interfața, de a reprezenta Basarabia în relația cu Președinția, cu România în general, ca să scoată niște dividende?

Vlad Țurcanu
Vlad Țurcanu

Vlad Țurcanu: „În primul rând, oportunitățile despre care vorbiți Dvs., pe care le-ar avea întreprinderile românești s-au diminuat substanțial în ultimul deceniu, în ultimii 15 ani, pe măsură ce activele noastre au fost devalizate sau acaparate, astfel că acum e nevoie de o perioadă de refacere a încrederii între cele două maluri ale Prutului, între oameni serioși care produc bani, care produc plusvaloare în general. Dar pentru asta trebuie ca în Republica Moldova să se refacă acea atmosferă favorabilă României.

Realitatea este însă că – de exemplu, când se întâmpla cu Centrul comun de vize? – prin 2004-2005 – a fost aleasă intenționat Ambasada Ungariei, pentru ca să ne arătăm noi anti-români. Era, bineînțeles, pe vremea lui Vladimir Voronin, dar vă asigur că în Ministerul nostru de Externe au rămas destui diplomați, din păcate, oameni instruiți, cu studii peste hotare, care zâmbesc, vorbesc limbi străine, dar care în ființa lor sunt anti-români. Pentru mine asta rămâne încă o enigmă – cum un om instruit adoptă o poziție de dispreț față de România, în condițiile în care noi nu suntem nici pe departe în măsură să ne comparăm cu România, așa cum se prezintă ea.

Pentru ce pledez eu este să se dea la o parte toate barierele artificiale în calea cooperării moldo-române. Pentru că la ora actuală inclusiv politicieni de dreapta care merg în România și fac poze cu oficiali români de fapt se folosesc, fac transfer de imagine, dar ei în sinea lor nu cred în această colaborare. Vă dădeam un simplu exemplu – în politica externă Republica Moldova a adoptat un stil izolaționist, în condițiile în care până și Ucraina cu Polonia, care au mari probleme de interpretare istorică asupra unor chestiuni, colaborează între ele.

Și noi, având un partener, un aliat natural în persoana României, care ne-a sprijinit ca să obținem Acordul de Asociere și regimul liberalizat de vize, a făcut lobby puternic, noi ne permitem să respingem o mână când ni se întinde, iar cu diverse ocazii am mușcat acea mână. Este aceasta a o abordare pragmatică din partea unor politicieni care se află în slujba cetățenilor? Păi, noi trebuie să ne folosim de tot ce reprezintă România pentru ca să ne atingem interesele noastre în Republica Moldova.

Cu privire la ceea ce m-ați întrebat și încerc să vă răspund: eu nu am avut intenția să intru în politică, dovadă că până acum m-am păstrat în acea zonă de echilibru în care am putut să am punctele mele de vedere, să-i critic pe unii, să-i laud pe alții în funcție de cum am crezut. Dar eu nu am văzut, în această parte a eșichierului politic, politicieni care să mă reprezinte, în care să am încredere că duc lumea după ei, că sunt convingători și să pot reface ceea ce bineînțeles s-a stricat - și știm foarte bine povestea de dinainte. Pentru că și PUR, și partidul dlui Munteanu, și PLR din care a reieșit Partidul Popular Român, sunt așchii ale Partidului Liberal, nu-i așa? De ce s-a întâmplat asta?”

Valeriu Munteanu: „Eu nu sunt așchie de la nimeni.”

Vlad Țurcanu: „Păi, sunteți și Dvs. așchie din Partidul Liberal.”

Valeriu Munteanu
Valeriu Munteanu

Valeriu Munteanu: „Nu, nu, nu. E cu totul altceva.”

Vlad Țurcanu: „Scuzați-mă dacă v-am insultat – e o exprimare poate mai puțin fericită.”

Europa Liberă: Dar fizic sunteți din Partidul Liberal…

Vlad Țurcanu: „Așa. Și dacă ar fi existat un om în care să am încredere nu aș fi venit aici. Însă pe măsură ce lucrurile arată din rău în mai rău, eu am simțit că este de datoria mea să încerc să vin să-i reprezint pe niște oameni. Pentru că nu sunt eu cel mai important acolo, eu doar îi reprezint pe oameni, chiar dacă sunt președinte ales al acestui partid. Și în funcție de capacitatea mea de a-i convinge să mă urmeze, voi constitui alături de colegii mei și de mulți alți oameni care stau pe margine și așteaptă să se nască un partid de o asemenea anvergură vor veni și ei alături de noi.”

Europa Liberă: Un minut doar să cheltuim pentru o paranteză. Dvs. ați reprezentat breasla jurnalistică într-o structură moldo-român care trebuia să facă un gen de joncțiune. Acolo tot nu s-a întâmplat mare lucru. Colaborările pe linia presei au stagnat. Din varii motive, poate că și din cauza politicului. Dar întrebarea mea este – acum basarabenii sunt gata să propună o altă platformă de joncțiune? Ei o să evolueze mai departe de discursurile sforăitoare și luatul banilor, numai, pentru a se cheltui uneori aiurea?

Vlad Țurcanu: „Eu cred că România este ezitantă în a proiecta mai multe programe pentru Republica Moldova pentru că nu are cu cine discuta aici. Trebuie să existe un partener serios, solid, oameni care au proiecte în cap, care au o viziune în primul rând și cu care se pot face niște afaceri politice, sau culturale, sau de altă natură. Pentru că statul român ce a făcut în ultimii ani? Știm foarte bine – a ales să minimizeze contribuția statului la proiectele sale în Republica Moldova. Pentru că nu încredere în stat și bineînțeles nu a avut încredere la un moment dat în partidele care s-au poziționat ca fiind pro-românești, pentru că ele s-au arătat ca având cu totul alte scopuri.

Eu am asistat la discuții la nivel înalt cu participarea unor înalți oficiali români, care mi-au spus cu text deschis că noi nu mai acceptăm să sprijinim Republica Moldova în condiții netransparente. România a evoluat, România are instituții și România dorește să colaboreze la nivel instituțional. Iar un partid solid, pro-românesc, este și el o instituție cu care se va putea colabora.”

Europa Liberă: Dacă ajunge la putere. Dar dacă nu ajunge la putere? Iarăși se compromite, a nu știu câta oară, ideea?

Vlad Țurcanu: „Am încercat să explic care este misiunea Partidului Popular Românesc – să reprezinte o alternativă pentru situația în care deja se profilează, cu un eșec zgomotos al Blocului ACUM.”

Valeriu Munteanu: „Nu este responsabilitatea dlui Țurcanu, dar în momentul în care senatorul din România, Ion Hadârcă, a fost până acum președinte al partidului, cred că au fost foarte multe oportunități nevalorificate, extrem de multe, și cel puțin nu am văzut nicio atitudine a dlui Hadârcă până acum în Basarabia. A fost un nivel destul de mare, când un lider de partid din Republica Moldova a fost senator în Senatul României.”

Europa Liberă: De acum înainte, altă interfață va fi aici, în Basarabia, cu ajutorul lui Țurcanu, cu ajutorul Dvs.?

Valeriu Munteanu: „De acum înainte lucrurile se schimbă fundamental. Știu foarte sigur că România este într-o perioadă foarte complicată din punctul de vedere al evaluării a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. După formarea coaliției de guvernare dintre PSRM și ACUM, atunci când România a fost fentată, atunci când România nu a fost întrebată, nu a fost chemată și s-a

România a înțeles foarte bine că din păcate basarabenii noștri au mai multe fețe și niciun obraz ...

făcut o coaliție pe la spatele României – am văzut primele patru zile și comunicatele date de Ministerul de Externe, că nu știau foarte exact; România a înțeles foarte bine că din păcate basarabenii noștri au mai multe fețe și niciun obraz. Și au înțeles foarte bine că România este tratată în felul următor – România să facă ceea ce trebuie, iar noi, basarabenii, vom face ceea ce vrem. Or, noi am văzut că primul lucru pe care l-a făcut guvernul Filip când a venit la guvernare, nu aveau bani și s-au dus în România și au cerut 150 de milioane de euro. Din care în septembrie, acum, trebuie să întoarcem 25 de milioane de euro din acei bani pe care i-am împrumutat.

Guvernul Maiei Sandu a criticat România în fel și chip, după care vine și nu întoarce acești bani, ci se duce în România și cere iarăși 150 de milioane de euro, în loc să-i dea pe ceilalți. Deci, la un moment dat moldovenii au devenit atât de, mă scuzați, obraznici în raport cu România încât se vede foarte de departe în România.

Mai mult decât atât, România a fost foarte răbdătoare și a văzut cum se dezvoltă diferite dosare pe care le avem

Ministerul nostru al Economiei a fost cel care a boicotat până acum. Și dacă nu am construit în doi ani de zile acel gazoduct și îl construim în 10 ani, este doar partea moldovenească (responsabilă) ...

noi. De exemplu, gazoductul. Declar cu toată responsabilitatea, în calitatea mea de fost ministru, care am participat la tot felul de ședințe și mai mari, și mai mici, că Ministerul nostru al Economiei a fost cel care a boicotat până acum. Și dacă nu am construit în doi ani de zile acel gazoduct și îl construim în 10 ani, este doar partea moldovenească (responsabilă). Ori că unii nu au vrut, unii au avut soldă de la Moscova și așa mai departe.

S-a dus guvernarea lui Plahotniuc, am ajuns la guvernarea PSRM-ACUM. De fapt, este guvernarea ACUM. Un simplu exemplu, pe care pe cei de la București atât de tare i-a durut că se vedea de la o poștă. Roamingul. România spune în felul următor de mai mulți ani Republicii Moldova: „Aboliți sistemul de roaming, pentru că problemele sunt la voi, în Republica Moldova”. Guvernarea lui Plahotniuc se făcea că plouă – de ce? – pentru că exista o firmă-căpușă și ei „valorificau” de acolo foarte mulți bani.

Exact același lucru în primele săptămâni li s-a spus la moldoveni, moldovenii au convocat o ședință din asta televizată la care a venit și ministrul Afacerilor Externe, chiar dacă nu este o problemă de politică externă, la care românii le spuneau: „Aprobați o lege prin care să obligați operatorii voștri să elimine costurile de determinare a apelurilor și, doi, scoateți firma ceea din Elveția de la intermediari. Și oamenii voștri 95 la sută interacționează cu România decât românii din România cu cei de aici. Și n-o să mai cheltuie oamenii voștri din buzunare aproximativ 100 de milioane de dolari pe an.” La care băieții ăștia noi le-au spus: „O să analizăm, o să vedem și o să ne gândim”. Și, iată, cei din România au înțeles în felul următor, că se schimbă guvernările, iar atitudinile nu se schimbă.

De aceea insist asupra faptului și știu despre acest lucru – România este în momentul în care va regândi paradigma de interacțiune cu partidele din Republica Moldova, cu autoritățile și așa mai departe. Sigur că ei au vâltoare lor electorală, și noi acum avem prezidențiale, locale și parlamentare, poate parlamentarele o să vină mai repede dacă o să fie anticipate, și sunt furați și ei de acest fenomen.”

Europa Liberă: De aici vine întrebarea mea – propuneți o altă interfață decât ați descris-o?

Vlad Țurcanu: „Noi ne raportăm nu la ceea ce ar trebui să prezentăm României la ora actuală, ci să facem ordine pe partea aceasta a eșichierului politic, unde este într-adevăr, dezbinare, dar, să fim serioși, sunt la număr foarte mulți, dar ca greutate politică sunt practic la un nivel extrem de jos. Și nu se va întâmpla ceea ce se dorește în societate, și anume coagularea numitelor forțe unioniste.

Colegii mei de la partidul care și-a schimbat denumirea, din PLR în Partidul Popular Românesc, au discutat vreme de aproape cinci luni și au ajuns la concluzia pe

Nimeni din oamenii aceștia care se pretind unioniști sau români nu doresc să aibă un succes în comun...

care eu o știam de acum câțiva ani – că aceasta este o întreprindere fără orizont. Nimeni din oamenii aceștia care se pretind unioniști sau români nu doresc să aibă un succes în comun – fiecare se visează pe persoană fizică. De aceea și am îndepărtat toate aceste iluzii, ca să fie clar că singura opțiune pentru a produce din nou un reveriment pe această parte a eșichierului politic este o acțiune solitară, solidă, pentru ca să putem reface ceea ce s-a stricat.”

Europa Liberă: Și ce înțelege Bucureștiul din asta, că avem o sută de partide unioniste?

Vlad Țurcanu: „Eu nu am nicio îndoială că pe măsură ce în Republica Moldova Partidul Popular Românesc se va așeza și se va prezenta ca o forță serioasă politică, toate discuțiile care au trenat sau care nu au existat vor fi refăcute, pentru că România este prima interesată ca aici spiritul românesc și normalitatea din acest punct de vedere să existe. Doar că, așa cum a spus foarte bine domnul Munteanu, nu avei cu cine discuta. Nu mă refer la toți moldovenii, ci la oamenii care ajung să reprezinte sorțile moldovenilor dintr-o dată devin aroganți, dintr-o dată își imaginează să ei pot crea un stat - și ați văzut că nu au reușit – fără sprijinul României. Deci, asta e necesar nu numai din sentiment românesc, ca să mă înțelegeți, asta este necesar din sentiment pragmatic. Deci, nu poți să refuzi un ajutor doar pentru că ai în cap tot felul de ecuații sovietice.”

Europa Liberă: În continuarea tezei Dvs. – dacă la un moment dat se va pune problema ca dumneavoastră, doi lideri, să vă contopiți formațiunile, ați accepta de dragul acestui scop?

Vlad Țurcanu
Vlad Țurcanu

Vlad Țurcanu: „Eu nu am discutat niciodată cu dl Munteanu despre o alianță sau despre ce proiecte comune am putea avea, pentru că dl Munteanu nu a exprimat o asemenea dorință și a creat un partid…”

Valeriu Munteanu: „Până acum eu nici nu știam să dl Țurcanu e politician. Eu știam să era jurnalist.”

Vlad Țurcanu: „Ceea ce pot să spun e că nu am ambiții de a stăpâni pe toți. Eu am ambiția de a crea un partid care să fie al tuturor și care să producă rezultate care să fie benefice pentru toată lumea. În rest, formulele care se pot isca, ele pot fi de tot felul, cu condiția că se vor îndepărta, bineînțeles, și tot felul de elemente de ordin personal.”

Europa Liberă: Eu v-am lăsat suficient timp ca să vă lăudați „barosul”…

Valeriu Munteanu: „Nu vă supărați, eu nu am spus absolut nimic despre „barosul” meu, nu am vorbit niciodată, nu am folosit Uniunea Salvați Basarabia în această emisiune – am vorbit despre fenomen. Pentru că eu sunt absolut sigur că noi am scos în evidență de foarte multe ori în ultimii ani „partidul meu”, „ștampila mea” și tot așa mai departe; și din păcate nu am putut să vorbim despre fenomen și nu am mers la oameni acolo să le explicăm care sunt rațiunile, cu argumente pentru această cale.”

Europa Liberă: Acum să vă întreb exact pe invers – nu cumva această situație pe care a descris-o dl Țurcanu, această alianță eterogenă socialisto-dreptistă, dacă nu cumva tocmai face baza pentru o societate civică pe care, iată, vrea să o scrie pe flamură o formațiune – Mark Tcaciuc și cu colegii – cred că tocmai acesta este embrionul, modelul de la care trebuie să crească altceva decât Unirea.

Valeriu Munteanu: „Este adevărat. Vreau să vă spun că Moscova nu crede în lacrimi și atunci când a catadicsit ca Igor Dodon să susțină un Guvern ACUM a avut două obiective. Primul obiectiv a fost să ia toate celelalte instituții ca să creeze carcasa pentru o viitoare guvernare, când scapă de aceștia, pentru orice eventualitate. Iar pe termen lung, și eu cunosc acest lucru, sunt absolut sigur că pe ei îi interesează această conjunctură stânga cu dreapta pentru crearea și consolidarea „națiunii civice moldovenești”. Dodon a spus acest lucru și o să vedeți că vor veni tot mai multe mesaje în acest sens – că patru ani sunt absolut suficienți, în mentalul lor, în ideea lor, ca să consolideze națiunea civică moldovenească. Și noi luptăm inclusiv cu asta.

Este fenomenul cel mai pregnant care eu în calitate de lider al Uniunii Salvați Basarabia și colegii noștri vom munci pentru a demantela aceste lucruri pe care încearcă să le croiască cu ață moscovită de la Kremlin aici în Republica Moldova. Noi am fost și vom rămâne români. Și desigur că lupta este inegală, pentru că ea spune că Valeriu Munteanu se luptă nu doar cu Dodon și cu fenomenul, se luptă și cu Moscova.

Desigur că vom avea nevoie de suport, vom dori ca

Valeriu Munteanu
Valeriu Munteanu

România să fie mai prezentă aici, să fie mai activă, inclusiv prin instituțiile media pe care le are Republica Moldova și care din păcate uneori nu sunt foarte active și nu „mușcă” așa cum ar trebui, cum de exemplu face Sputnikul rusesc, care mușcă ideologic foarte bine.”

Europa Liberă: Dle Țurcanu, Dvs. cum răspundeți la întrebarea – acest fenomen pe care, iată, dl Munteanu îl descrie ca și cum cu scheletonul făcut, Dvs. îl luați în seamă? Va trebui să vă mobilizați și împotriva acestui fenomen?

Vlad Țurcanu: „Eu cred că politicienii care sunt acum în Blocul ACUM se iluzionează că acceptând să renunțe la pornirile lor normale, naționale vor câștiga ceva. În realitate, vor fi trași pe sfoară. Și noi nu putem asista impasibili la o asemenea situație în care ei, și asistați bineînțeles de anumiți consilieri veniți din Uniunea Europeană, care au viziunea lor, dar noi o avem pe a noastră, cred că vor putea face, cum se spune pe românește, „casă bună” cu Dodon pentru viitorul Republicii Moldova. Ca politicieni ei s-au arătat lipsiți de viziune și nu suficient de pătrunzători pentru a înțelege în ce capcană au intrat.”

Valeriu Munteanu: „Eu am fost șase ani în Parlament și îmi aduc aminte colegi din PD și din PLDM, cu precădere din PLDM, care îmi spuneau: „Tu degeaba vreai Unirea asta. Tu ești deputat acum. Tu ce crezi, că în Parlamentul ăla, sau în România Mare tu ai să fii deputat? Suntem deputați, suntem miniștri, suntem nacialnici (șefi – n.red.) – e foarte bine!

După care am discutat cu foarte multă lume din ONG-uri

Există oameni buni, români buni, care gândesc păstrarea statalității doar din punct de vedere pragmatic ...

de exemplu și îmi spuneau: „Dar ce ne trebuie Unirea asta? Acum este ambasada Americii la Chişinău, mai scriem acolo un proiect, mai dau un ban și tot așa mai departe”. Deci, există oameni buni, români buni, care gândesc păstrarea statalității doar din punct de vedere pragmatic.

Cei mai mari unioniști astăzi în Republica Moldova sunt astăzi primarii din satele noastre. Marea lor majoritate au interacționat prin poduri din astea cu primari din România. Când eram primar la mine la Floreni, am înfrățit Floreniul cu Malul cu Flori din județul Dâmbovița, România, și am mers acolo, i-am ținut trei zile pe ai noștri, 40 de oameni, și au înțeles nu doar aspectele de natură culturală, dar și realitățile. O localitate din România asimilează până la un milion de dolari pe an. Noi asimilăm 100 de mii. Deci, ei înțeleg de acolo, de jos. De la Chişinău, de la înălțimea balcoanelor, poți să-i ții pe oameni în sărăcie.

Unirea trebuie pregătită ideologic, trebuie pregătită informațional. Rusia nu va putea rezista în formula în

Unirea trebuie pregătită ideologic, trebuie pregătită informațional ...

care este, putinismul va pica, Rusia va încerca să aibă o cotitură după modelul anului 17-18. Ținând o Rusie puternică, militarizată și influentă în această zonă va fi complicat și foarte complicat. Iar în momentul în care rușii din Rusia se vor ridica și vor crea o cotitură și îi vor lăsa pe ceilalți, atunci noi vom putea face Unirea.”

Europa Liberă: Dle Munteanu, din păcate sunt prea bătrân ca să uit câte hârtii s-au cheltuit pentru promovarea Unirii, cât bănărit a cheltuit Bucureștiul, iar randamentul este minim. Pe de altă parte, acum, venind din vacanță în vamă m-am întâlnit cu un coleg de breaslă, fost coleg de la agenția Basa-Press la care am lucrat, care se mută în România tocmai pentru că a accesat fonduri europene și condiția este să fie în spațiul românesc, în spațiul european.

Valeriu Munteanu: „Și posibil că acest coleg nici să nu fi fost foarte mare unionist, dar dacă oportunitatea este acolo…”

Europa Liberă: Exact! El a devenit un unionist în fapt. Deci, am vorbit cu unioniștii, dați-mi voie să vă clasific așa, simplist – ar fi păcat să reduc discuția noastră doar la acest termen…

Valeriu Munteanu: „…care devine de ocară din păcate în ultimul timp.”

Europa Liberă: Dar cel puțin a fost scos din Codul penal, să zicem așa. Dar neapărat voi găsi ocazia să discut cu oamenii care sincer cred, și sunt din ăștia, care cred că alternativa pentru ceea ce a fost până acum timp de 28 de ani este această națiune civică, este lichidarea diferențelor etnice. Și vreau să văd ce promit ei, cât de realiști se cred ei și, mai ales, în termenii, așa cum e descris la acest analist, cu cifre în mână. Pentru că oamenii așteaptă, și au tot dreptul, să ajungă în rând cu lumea bună la nivelul de viață, astfel încât nu prețurile să fie egale cu cele din Paris și Roma la zarzavaturi și legume; nu aceste prețuri, ci pensiile, bursele, veniturile, cota de PIB pe cap de locuitor. Până la urmă, pentru asta există statul și nu invers – cetățenii de dragul unui stat din care își scot foloasele un strat foarte mic de cetățeni, de demnitari.

Vezi comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG