Linkuri accesibilitate

„Ceilalți”: Să ne cunoaștem mai bine, fără sentimentalisme - un podcast cu tineri din România și R. Moldova


Diana Filimon (R), Teodor Tiță (L) și Florin Râșteiu (C) în studioul Europei Libere de la Chișinău, 30 noiembrie 2021.

Cum văd tinerii de pe ambele maluri ale Prutului politica și evoluția țării lor? În ce direcție ar trebui să se miște lucrurile, în opinia generației ce le moștenește? La aceste și alte întrebări și-a propus să găsească răspunsul echipa proiectului „Ceilalți”. E vorba de o serie de podcasturi, cu discuții între tineri cu opinii diferite despre politică, implicare civică, comunitate și schimbările din societate.

Înregistrările s-au făcut în opt orașe din România și două din Republica Moldova - Chișinău și Cahul.

Sezonul al doilea al podcast-ului „Ceilalți” a debutat pe 30 noiembrie 2021. Puteți găsi primele două episoade, din Alba Iulia și Mediaș, AICI.

Colega noastră Lina Grâu a discutat cu echipa proiectului – Diana Filimon, directoare Forum Apulum din România, Teodor Tiță și Florin Râșteiu, producătorul și gazda podcastului „Ceilalți”, realizat cu sprijinul „Black Sea Trust for Regional Cooperation”.

Interviul matinal cu producătorii seriei de podcasturi „Ceilalți”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:33 0:00

Europa Liberă: Vă salut din studioul Europei Libere. Suntem în studio acum împreună cu prieteni foarte buni din România. Îi salutăm pe Diana, Sorin și Teo. Diana, de ce sunteți la Chișinău, de ce pe 1 decembrie?

Diana Filimon: „Eu sunt aici în calitate de șofer...”

Europa Liberă: Asta-i partea a doua...

Diana Filimon: „I-am adus pe producătorul proiectului, Teo și pe gazda, Florin. Proiectul este prima noastră încercare de a face ceva cu tineri atât din România, cât și din Republica Moldova și e menit să ia cumva pulsul tinerilor, ce înțeleg ei din ce se întâmplă în politică și în societate, cum se compară viziunea pentru viitor a tinerilor din Republica Moldova cu cei din România, cumva îi punem unii lângă alții și încercăm să înțelegem fiecare episod al podcastului și despre asta au să-ți povestească mai mult colegii mei. Punem focus pe un anumit oraș – opt orașe din România și două din Moldova.”

Sezonul al doilea al podcast-ului „Ceilalți” a debutat pe 30 noiembrie 2021. Puteți găsi primele două episoade, din Alba Iulia și Mediaș, AICI.

Diana Filimon și Florin Râșteiu, studioul Europei Libere, Chișinău, 30 noiembrie 2021.
Diana Filimon și Florin Râșteiu, studioul Europei Libere, Chișinău, 30 noiembrie 2021.

Europa Liberă: Florin, tu ești cel care i-ai avut pe toți acești tineri în față și în orașele din România, și din Republica Moldova – Chișinău și Cahul –, lucruri care se aseamănă, lucruri care sunt diferite. Cum văd tinerii procesele politice, economice? Am înțeles că ați discutat și despre informație, felul în care se informează e tot un aspect foarte important.

Florin Râșteiu: „Clar cred că e o diferență de la oraș la oraș, inclusiv în Republica Moldova am simțit diferență între Chișinău și Cahul. În sensul în care tinerii din Cahul au venit cu alte perspective despre politică și societate în general și din Cahul cumva aveau mentalitatea de oameni și mai aproape de granița cu România, cumva am putut discuta acolo și un pic mai mult despre unirea Basarabiei cu România, însă ceea ce nu am auzit la Chișinău și am auzit la Cahul a fost că ei sunt foarte dezamăgiți de politicieni în ceea ce privește tema Unirii, pentru că au făcut-o una neserioasă, spuneau ei.”

Europa Liberă: Neserioasă prin felul în care e tratată, prin personajele care apar?

Florin Râșteiu: „Exact, prin personajele și felul în care personajele respective tratau tema.”

Europa Liberă: Teo, cum este văzut subiectul în România? Știu că la nivel de politicieni asistăm mereu la discursuri care amintesc de istoria, limba comună și tradiții ș.a.m.d. Dincolo de asta e un fenomen pe care l-am observat de ani de zile și care persistă și acum - Prutul nu este doar un râu, este și o chestie care separă informațional cele două maluri, două societăți care vorbesc limba română, dar care din punct de vedere informațional sunt foarte puțin conectate. Nu ne interesează, nu este cool acest subiect sau ce se întâmplă?

Teodor Tiță: „Știi cum e? Politicienii români și cei moldoveni, când se vizitează reciproc, folosesc un clișeu care pe mine mă obosește deja, acesta cu România și Moldova vor fi împreună în Uniunea Europeană. Nu există un follow up direct la declarațiile acestea, nu se întâmplă mare lucru, dar se întâmplă această unire în Uniunea Europeană la nivelul generației care vine, a generației care este acum undeva între 17 și 25 de ani.

Tinerii, indiferent că sunt din Moldova sau din România, sunt post-naționalism. Sunt europeni.

Tinerii aceștia, indiferent că sunt din Moldova sau sunt din România, sunt cumva o generație sau niște tineri post-naționalism, ei nu mai simt neapărat românește, moldovenește, ei se simt mai degrabă cetățeni universali sau, dacă vrei să restrâng cumva aria, cetățeni europeni. Pentru ei, mutatul de la Cahul la Chișinău se pune în pondere cu mutatul de la Cahul la Rotterdam.

La fel se întâmplă și cu tinerii români din Vaslui, din Bacău sau din, nu știu, habar n-am, Arad. Deschiderea din ultimii 10-20 de ani a dus la creșterea unei generații care nu se mai uită așa, în termenii aceștia foarte restrânși, cum e naționalismul. Unirea e o chestie despre care, sincer să spun, în rândul tinerilor români nu se discută foarte mult.

Vox populi: Tinerii despre România şi Unire
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:56 0:00

Există, dacă te plimbi prin România, dacă te duci să dai o tură cu mașina prin România o să vezi pe multe ziduri tot felul de inscripții de tipul: Basarabia e România. Da, e un filon naționalist și România a fost întotdeauna, n-o să moară acum, doar că este destul de puțin prezentă în preocupările lor și asta s-a văzut și în discuțiile pe care le-a avut Florin, cel puțin, în orașele românești.”

Europa Liberă: Dar partea proastă în toată povestea asta mi se pare că este cea în care noi nu avem proiecte comune cu România, noi nu avem, de exemplu, aceleași schimburi Erasmus la nivelul tinerilor cu România, lucruri despre care nici autoritățile de la Chișinău n-au fost interesate să le facă, pentru că aici a fost la guvernare cine a fost. Deci am avut forțe politice care erau contrare acestei idei și nici Bucureștiul nu a pus accent foarte mult, pentru că la nivel uman se puteau construi punți, nu neapărat în perspectiva unei finalități politice, dar în perspectiva unei comunicări între oameni.

România se uită exclusiv spre Vest.

Teodor Tiță: „Știi ce se întâmplă? Alt lucru care nu se spune foarte mult este că de 30 de ani, dincolo de niște declarații oficiale, niște vizite în momente mai mult sau mai puțin simbolice, România se uită spre Vest, România se uită exclusiv spre Vest. Spaima României de a nu rămâne într-o zonă gri nu s-a vindecat încă, iar istoria recentă are grijă să-i amintească României ce noroc a avut cu integrarea în Uniunea Europeană.

Lina Grâu, Diana Filimon și Florin Râșteiu
Lina Grâu, Diana Filimon și Florin Râșteiu

Dacă ne uităm ce se întâmplă în state cum sunt, nu știu, Bosnia, ca să iau un exemplu așa, la întâmplare, dacă ne uităm în Bielorusia, din nou vedem ce se poate întâmpla într-o zonă gri, într-o zonă nelămurită și atunci pentru România privirea nu poate fi decât către Vest și, dacă vrei să înțelegi asta foarte bine, o să mă întorc la ce spuneam un pic mai devreme cu tura aia dată cu mașina prin România, dacă te iuți la infrastructura din România, o să vezi că aproape toate investițiile majore din infrastructura din România s-au făcut în vestul României, în centrul și în vestul României, aproape deloc în est.

Aproape toate investițiile majore din infrastructura din România s-au făcut în vest...

Nu mă miră deloc ceea ce spui tu, că nu există nici măcar o relație la nivelul uman foarte bine dezvoltată între administrațiile celor două țări, între oamenii celor două țări, până la urmă. Asta pentru că România este încă nesigură, privește cu disperare spre Vest și îi e teamă că ce a câștigat, puținul pe care l-a câștigat sau nu atât de puținul pe care l-a câștigat în ultimi, să zic, 20 de ani, îi e teamă să nu se piardă. De aia România nu se uită spre Moldova sau se uită foarte, foarte rar.

Cred că ultimul semn – cum să spun? – pozitiv cu privire la ceea ce se întâmplă în Moldova când te uiți din România au fost alegerile prezidențiale de aici. Românii au fost foarte încântați de Maia Sandu, ba chiar s-a ajuns la un nivel anecdotic, așa, să se vorbească: „Da’ n-am putea s-o alegem și noi președintă pe Maia Sandu, că uite ce președinte nemaipomenit și-au ales moldovenii”? Uite că se poate și așa, dar lăsând asta la o parte și anecdotele, mă rog, lăsând anecdotele și glumițele cu tentă istorică, Estul în România, privirea spre Est și istoria relațiilor cu Estul au însemnat întotdeauna necazuri pentru România și de aia se ferește, este o teamă, și teama aceasta nu poate fi învinsă decât cu voință politică, dacă mă întrebi pe mine.

Și aici, când spun voință politică, e vorba de ambele maluri ale Prutului, pentru că, menționai tu mai devreme, au mai fost și guverne ostile României în Moldova. Or, ostilității acesteia i se va răspunde nu neapărat cu răutate, dar cu indiferență.”

Europa Liberă: Florine, tu ai vorbit cu tinerii din Republica Moldova. În ce direcție privesc ei?

Florin Râșteiu: „Clar spre Vest, clar spre Vest. Cumva, ce am înțeles din discuția cu ei e că succesul e evaluat în funcție dacă pleci în Vest sau rămâi în Republica Moldova, lucru care nu-i atât de diferit față de România. Și de la noi se pleacă, și din Moldova se pleacă, acesta-i unul dintre punctele comune pe care le-am văzut la tinerii și din orașele românești, dar și din cele moldovenești.

Și e clar, majoritatea pleacă în țări dezvoltate cumva pentru a avea un viitor mai bun, însă am întâlnit și tineri care vor să rămână aici și vor să schimbe lucrurile, cumva a rămas toată speranța asta, cumva speranța asta am simțit-o transpusă într-un viitor al Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Era o întrebare în care voiam să aflu de la ei ce termen dau pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și erau termene destul de..., cu câte un zero, cu câte două cifre.”

Europa Liberă: Deci, nu imediat, ca să zicem așa? Ai spus de acest aspect care este comun cu felul în care gândesc tinerii din România. Diferențe, care sunt diferențele pe care le-ai sesizat vorbind cu tinerii de acolo și de aici?

Florin Râșteiu: „Culmea! Aici nu i-am simțit atât de precauți, nu i-am simțit atât de precauți ca pe cei din România, deși...”

Europa Liberă: Cum îți explici?

Florin Râșteiu: „Cred că există mai multe explicații, adică am auzit spuse nume ale unor personaje politice din Republica Moldova foarte aleatoriu în conversații, lucru care nu se prea întâmplă în România, pentru că la noi politica e văzută foarte murdară, inclusiv să vorbești despre ea. Aici vorbeau fără cumva a se gândi la ce spun când vorbeau despre politică, lucru care cumva m-a bucurat. În România asta nu se întâmplă, în România nu am găsit tineri care să spună foarte lejer nume de partide și de politicieni cum am găsit aici.”

Europa Liberă: Vreau să ajungem și la Diana. Mă gândeam la următorul aspect, în unul din podcasturi, la final spunea Florin că la Chișinău a văzut mai multe localuri practic similare cu cele din Vest, pe de altă parte, a văzut și suficiente lucruri pe care le-ar fi putut regăsi în România de dinainte de aderare, de dinainte de 2007. Având în vedere că Florin are 20 de ani, vreau să te întreb pe tine, tu ai nu numai memorie istorică, dar și cea personală - cum a schimbat Uniunea Europeană realitățile din România cu accent pe tineri, lucru la care valul acesta la un moment dat ne-am putea aștepta să vină și aici?

Diana Filimon: „Mi se pare că la nivelul tinerilor, și nu numai, ce aduce Uniunea Europeană și prosperitatea economică în general îți oferă luxul de a te gândi la tine și la confortul tău ca cetățean într-un oraș, într-o țară. Adică te deranjează dacă lucrurile nu sunt făcute cum trebuie, normalul de dinainte de Uniunea Europeană în România nu mai e același normal de acum.

Acum ni se pare normal ca funcționarii statului să vorbească respectuos cu noi, să se respecte niște termene, să ni se răspundă la niște petiții, la cereri, asfaltul pe care mergem cu mașina să fie de o anumită calitate, trotuarele să fie într-un anumit fel, parcurile să fie îngrijite, lucruri care înainte ni se păreau ceva dintr-o altă lume sau o altă zonă a Europei și acum ni se par ceva normal.

România se schimbă pe nesimțite, dar când te uiți înapoi e un pas uriaș.

Pretențiile de la stat cred că se schimbă, pretențiile de la administratori. În România simt că se pune tot mai mult accentul și oamenii încep să se uite mai mult pe administrațiile locale, încep să pună presiune mai multă pe ei, să vrea gospodari, să vrea oameni care administrează bine. Înainte te mulțumeai să fure, dar să nu fure atât de mult încât să arate prea rău orașul, acum e altă discuție cumva și România se schimbă pe nesimțite, dar când te uiți înapoi e un pas uriaș.”

Florin Râșteiu: „Și aici aș mai adăuga și că e nevoie să scăpăm de clișee. Am auzit peste tot în România cuvântul „schimbare”, „implicare” și alte cuvinte cu care eu nu mai pot. În sensul în care toate astea trebuie să aibă niște baze și trebuie multă documentare și ce am observat e că tinerii se informează mai mult accidental decât voit.

Și cumva ca să schimbi ceva, dacă e să folosim clișeul pe care îl folosesc ei, e nevoie să cunoaștem problemele în primul rând. Acum e foarte simplu să spunem că, nu știu, străzile din Chișinău nu sunt bune sau că autostrăzile în România nu există, e foarte simplu, însă toate problemele acestea au un context și sunt foarte complexe, de foarte multe ori.

Cred că asta e creat și de social media, și de faptul că nu mai stăm atât de atenți la partea asta de documentare, dar nici înainte nu cred că era, mai ales la tineri de vârsta mea, dar trebuie documentare. Când vorbim de schimbare, să zicem: „OK, ce să schimbăm? Cum funcționează acum, de fapt, ce vrem să funcționeze altfel”?

Că am auzit că sistemul educațional din Republica Moldova nu merge bine. Sistemul e mare, ce din sistemul acela nu merge bine? Și lista poate continua.”

Europa Liberă: Și pe final, un roundup așa, fiecare dacă poate să-mi spună. Pe parcursul timpului, România a făcut foarte multe pentru tinerii din Republica Moldova, oferind aceste burse de studii. Dacă mergem deja, încercăm să facem următorul pas, să vedem ce s-a întâmplat cu acești tineri mai departe, România nu mai este prezentă. Și atunci, pornind de la ceea ce spunea și Teo, și Diana, dacă România ar vrea la un moment dat să privească către Est, care ar fi lucrurile importante, cele mai importante – 1, 2, 3, pe care le-ar putea face, pe care ar trebui să le facă pentru Republica Moldova?

Nu cred că România ar trebui să facă ceva pentru Republica Moldova. E nevoi de o colaborare între parteneri.

Teodor Tiță: „Acum nu vreau să supăr pe nimeni. Nu cred că România ar trebui să facă ceva pentru Republica Moldova. E nevoie cumva de o colaborare între parteneri egali și cred că mult mai simplu decât de a investi în educația tinerilor altei țări, mult mai simplu decât de a investi în cultura altei țări, cred că România să se intereseze sau să încerce să încurajeze colaborarea economică cu Republica Moldova. Și cred că Moldova i-ar fi mult mai recunoscătoare, dacă România ar face în așa fel, profitând și de rolul ei de țară membră a Uniunii Europene, profitând de rolul ei de partener strategic al Statelor Unite, sunt o sumă de lucruri de astea cu care România se poate lăuda, dacă vrei.

Cred că poate intensifica colaborarea economică, după colaborarea economică, după ce oamenii au unde munci, au locuri de muncă, nu mai trebuie să plece, au ce mânca și când spun „au ce mânca”, o spun așa, într-un sens generic, sigur că au ce mânca și astăzi, dar poate mănâncă mai bine, poate mănâncă mai sănătos.

Podul de flori și incompetența din spate.

În momentul în care au ceva în care să investească, care să fie cumva a lor sau venit din țara lor, sau din colaborarea lor cu România, cred că atunci relațiile dintre țările acestea două ar fi mult, mult mai bune și mai apropiate.

Diana Filimon (R), Teodor Tiță (L) și Florin Râșteiu (C)
Diana Filimon (R), Teodor Tiță (L) și Florin Râșteiu (C)

Podul acela de flori, despre care s-a tot vorbit, a fost o chestie foarte păcătoasă, pentru că în spatele lui s-a ascuns multă incompetență, corupție, scepticism, s-au ascuns o grămadă de lucruri. Cred că mai degrabă și mult mai simplu pentru toată lumea ar fi să existe o relație pragmatică. E mult mai simplu să te bazezi pe contracte decât să te bazezi pe sentiment și pe instinct, și pe efuziuni sentimentale. Acelea să le lăsăm...”

Europa Liberă: Chestii care sunt foarte speculatorii, care lasă teren de multe interpretări și multe fenomene care nu ne-au adus...

Teodor Tiță: „Și lasă loc confuziilor. Lumea nu prea înțelege unde este și poate și de asta există o reținere și din partea moldovenilor, și cea a românilor în a se apropia unii de alții. Cumva, geografic, istoric n-avem cum să scăpăm unii de alții, tot împreună rămânem aici și poate acel împreună urmează să fie definit, poate împreună rezistăm mai bine unor presiuni externe, pentru că vedem ce se întâmplă în jurul nostru, și nu vrem să fim victime, cum sunt alte state, dar trebuie să plece de la pragmatism, de la contracte, de la priviri ochi în ochi și strângeri ferme de mână, nu de la efuziuni sentimentale.”

Europa Liberă: Florin...

Florin Râșteiu: „Da, eu sunt un pic de aceeași părere cu Teo, dar nu chiar. Cred că e nevoie ca să fim parteneri egali cu Republica Moldova, însă cred că e nevoie să ne cunoaștem mai bine unii pe alții în sensul în care, într-adevăr, tinerii din Moldova când vin să studieze la noi în România, ei nu vin ca parteneri egali, ei vin pe principiul te adaptezi ori pleci, dacă nu te adaptezi, eșuezi, cumva schimbul acesta ar trebui să fie reciproc, nu doar tineri din Moldova să vină să cunoască cum funcționează lucrurile la noi, ci și noi să cunoaștem ce se întâmplă în Moldova, pentru că de cele mai multe ori, dacă luăm acum și facem un sondaj pe stradă în România, o să aflăm că nu cunoaștem foarte multe despre ce se întâmplă în republică, dar cu toate astea apar aceste sentimente despre care vorbea și Teo, că ar trebui sau n-ar trebui să ne unim. Eu cred că lucrurile acestea trebuie judecate după ce cunoaștem mai bine toată povestea. De fapt, poveștile, că sunt două și sunt diferite.”

Diana Filimon: „Înțelegerea cred că e cheia aici, trebuie să ne înțelegem mai bine unii pe alții. Cred că și românii, și moldovenii au o relație foarte complicată, veche și foarte complicată și, da, ceea ce mai zicea și Florin, studenții din România care vin din Moldova tind să-și piardă accentul ca să nu iasă în evidență, tind să evite să spună de unde vin și asta pentru că cum văd românii Moldova e foarte, foarte diferit de realitate și niște tușe foarte groase și foarte bădărane, aș spune. Dar ca să înțeleagă românii, nu putem să le predăm în școală ce se întâmplă în Moldova, ci trebuie să-i convingem să vină să vadă cu ochii lor, să încercăm să creștem turismul din România în Chișinău, de weekend să le arătăm toate părțile bune de aici. Și atunci se va schimba într-un an, doi, cinci, zece se va schimba. Și, na, aici e o construcție peste ce spunea și Teo, pentru că vin bani. Odată cu turismul vin bani în Chișinău și relația poate să evolueze într-un mod mai fericit decât este acum.”

Europa Liberă: Poveștile despre care vorbea Florin vor fi accesibile pe site-ul Europei Libere și pe site-ul Forum Apulum. Diseară îi invităm pe ascultătorii noștri, prietenii noștri de pe Facebook la o discuție pe care o vom avea live. Continuăm aceeași discuție un pic în alt format, invităm și câțiva tineri de la Chișinău. Eu vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție și vă mulțumesc foarte mult pentru ideea foarte inspirată de a avea acest proiect care să pună împreună, măcar și virtual într-o primă etapă, tinerii de pe cele două maluri ale Prutului.

----------------------------------------------------

Nota redacției: Miercuri seară, 1 decembrie 2022 , echipa proiectului „Ceilalți” este la Chişinău, unde organizăm o discuție în studioul Europei Libere, la care sunt invitați și tineri din Chișinău. Vă invităm pe pagina Facebook a Europei Libere la orele 19:00 pentru a urmări dezbaterea în direct.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG