Ei spun că se vor retrage doar după ce li se vor îndeplini cererile de înlăturare a primarilor kosovari albanezi din mai multe municipalități cu majoritate sârbă din nordul Kosovo și de retragere a unităților speciale de poliție din nordul dominat de sârbi.
Prim-ministrul kosovar Albin Kurti susține că primarii de etnie albaneză rezultați în urma alegerilor parțiale de luna trecută, boicotate de sârbii locali, au dreptul legal de a se instala în primării - deși scrutinul a fost caracterizat de absenteismul în masă al alegătorilor sârbi.
La 30 mai, NATO a anunțat decizia de a trimite încă 700 de soldați în Kosovo pentru a ajuta la oprirea protestelor violente din nordul țării, iar Statele Unite au anulat participarea Kosovo la exercițiile NATO în curs de desfășurare, după ce au izbucnit ciocniri între autoritățile de etnie albaneză și etnicii sârbi locali.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la 30 mai că, pe lângă trimiterea a încă 700 de soldați, un alt batalion a fost pus în așteptare. Stoltenberg a avertizat că trupele NATO „vor lua toate măsurile necesare pentru a menține un mediu sigur și securizat pentru toți cetățenii din Kosovo” după ciocnirile care au avut loc la 29 mai. Aproximativ 30 de membri ai forțelor sale au fost răniți, a precizat KFOR într-un comunicat.
Zeci de răniți în confruntările dintr-un oraș cu majoritate sârbă din Kosovo
Vorbind la Oslo după discuțiile cu premierul norvegian Jonas Gahr Store, Stoltenberg a condamnat violențele, spunând că "astfel de atacuri sunt inacceptabile și trebuie să înceteze".
El nu a precizat când vor fi desfășurate trupele suplimentare, dar a îndemnat ambele părți „să ia măsuri concrete pentru a detensiona situația, să se abțină de la alte acte iresponsabile și să se angajeze în dialogul facilitat de UE, care este singura cale către o pace durabilă”.
Actuala forță de menținere a păcii din Kosovo, o fostă provincie a Serbiei, a securizat la 30 mai clădirea municipalității din orașul Zvecan, unde au avut loc violențele.
Ambasadorul SUA în Kosovo, Jeffrey Hovenier, declară că decizia autorităților kosovare de a instala cu forța primari albanezi în Zvecan și în alte două orașe kosovare cu majoritate sârbă, Leposaviq și Zubin Potok, a avut un impact negativ asupra reputației Kosovo și a inversat eforturile de normalizare a relațiilor dintre Kosovo și Serbia.
El l-a citat pe secretarul de stat american Antony Blinken, care a avertizat că aceste acțiuni vor afecta relațiile dintre SUA și Kosovo, iar anularea participării Kosovo la exercițiul militar a fost prima consecință.
„Astăzi nu a existat nicio activitate pentru Defender Europe '23.... Pentru Kosovo, aceste exerciții s-au terminat”, a declarat Hovenier.
Cele mai mari exerciții militare ale aliaților NATO în regiunea Balcanilor sunt găzduite de Kosovo. Acestea au început pe 21 mai și urmau să dureze până pe 2 iunie. „I-am cerut prim-ministrului Kurti să ia măsuri pentru a reduce tensiunile din nord. El nu a răspuns la aceste solicitări și analizăm care vor fi celelalte acțiuni ale noastre”, a declarat Hovenier.
Kurti a apărat decizia guvernului său de a trimite primarii în clădirile municipale, calificând-o drept constituțională.
Hovenier a declarat că Statele Unite au avut două cereri pentru guvernul kosovar: să nu insiste ca primarii să lucreze în clădirile municipale și să retragă polițiștii din clădirile municipale din cele trei orașe. Primarii orașelor au depus jurământul în ciuda unei prezențe la vot de sub 3,5% la alegerile parțiale din 23 aprilie, pe fondul unui boicot sârbesc.
Pe 30 mai, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a îndemnat autoritățile kosovare și protestatarii etnici sârbi „să detensioneze imediat” situația din nordul Kosovo, în timp ce surse au declarat pentru RFE/RL că reprezentantul special al Uniunii Europene pentru dialog, Miroslav Lajcak, încerca să organizeze o întâlnire între președintele sârb Aleksandar Vučić și Kurti.
Sursele au avertizat că părea puțin probabil ca vreuna dintre părți să fie pregătită să se întâlnească sau să poarte discuții.
