Cu toate acestea, pentru cei care sunt limitați la călătoriile terestre, Kârgâzstanul fără ieșire la mare pare un coșmar logistic, cu vârfurile sale muntoase înalte, drumurile proaste și lipsa podurilor.
Cu toate acestea, China nu este descurajată și pare să facă tot posibilul pentru a transforma a doua cea mai săracă țară din Asia Centrală în următorul său mare proiect în ceea ce privește comerțul trans-eurasiatic.
Într-o lume remodelată de turbulențe geopolitice - și după ce a fost martoră în trecut la starturi ratate cu China - Kârgâzstanul speră că acest angajament este serios.
Un centru logistic de 4 miliarde de dolari?
Luna octombrie ar fi trebuit să înceapă lucrările de construcție promise pentru calea ferată China-Kârgâzstan-Uzbekistan: un megaproiect de miliarde de dolari promis de mult timp, despre care optimiștii spun că ar putea transforma comerțul Est-Vest, reducând timpii de livrare între China și Europa cu până la o săptămână.
Luna trecută, în Kârgâzstan au avut loc, totuși, inaugurări importante, iar multe dintre acestea au implicat China într-un fel sau altul.
Cea mai atrăgătoare și poate misterioasă a fost demararea construcției orașului comercial și logistic Manas în satul Leninskoe, nu departe de capitala Bișkek.
Proiectul nodului comercial va fi supervizat de Hunan Construction Investment Group (HCIG), responsabil de realizarea proiectului, numai prima sa fază costând 700 de milioane de dolari, iar costul total putând ajunge la 4 miliarde de dolari.
Amplasat pe o suprafață de 700 de hectare, proiectul va avea zone speciale pentru depozitare, logistică, vânzări și zone comerciale sub control vamal.
Are acest proiect o legătură specială cu viitoarea cale ferată?
Da, are, spun oficialii kârgâzi.
Numai că niciunul nu vrea încă să explice cum, iar calea ferată convenită de cele trei țări participante nu ar trebui să ocolească Leninskoe, urmând în schimb cel mai scurt traseu printr-un teritoriu muntos. De fapt, Leninskoe se află la granița cu Kazahstanul, aproape de calea ferată existentă a Kârgâzstanului care merge spre nord.
Dacă Beijingul poate știe mai multe, dar nu spune.
Luând cuvântul la ceremonia din 17 octombrie, ambasadorul chinez în Kârgâzstan, Du Dewen, a lăudat Kârgâzstanul drept „o țară de legătură” importantă nu numai pentru Asia Centrală, ci și pentru Asia și Europa în ansamblu.
Du a declarat că centrul comercial „are o importanță deosebită” pentru calea ferată și că ar avea nevoie de „piețe, depozite și centre logistice bune”.
Planificarea viitorului hub a început la 8 decembrie 2023, când guvernul Kârgâzstanului a semnat un acord cu compania Kyrgyz-Chinese Investment Holding (KCIH) pentru a construi un „complex comercial și logistic eurasiatic”.
În ciuda redenumirii - Manas este un erou mitic kârgâz - guvernul Kârgâzstanului va deține doar 49% din proiect, iar KCIH va lua restul.
Entitate puțin cunoscută, fondată de chinezi, dar cu directori kârgâzi, KCIH va fi responsabilă pentru 482 de milioane de dolari din investiția de 700 de milioane de dolari.
Construcția este contractată de Hunan Construction Investment Group din China.
Nu contează concurența
Ținând propriul discurs la deschiderea lucrărilor, prim-ministrul kârgâz Akylbek Japarov (care nu este rudă cu președintele Sadyr Japarov) a declarat că centrul logistic „poate fi comparat cu un mare port maritim”.
„Toată lumea dorește să facă comerț cu China, deoarece, dacă ne uităm la volumul PIB-ului global, China produce până la 26 % din acesta. Sperăm că acest lucru ne va oferi acces la rutele maritime și ne va permite să facem comerț cu orice țară din lume”, a declarat Japarov. „Acest lucru va crea condiții excelente pentru agricultura noastră, industria prelucrătoare, industria minieră și pentru importul de noi tehnologii”.
Pentru moment, cel mai mare și mai avansat „port uscat” din Asia Centrală - chiar cel mai mare din lume - este Khorgos, la granița dintre China și Kazahstan.
Khorgos este un nod vital în transportul feroviar de marfă Est-Vest, mărfurile ajungând încă în proporție covârșitoare în Europa prin Rusia.
Cu toate acestea, războiul din Ucraina și sancțiunile aplicate au făcut ca unii expeditori să nu mai aibă încredere în ruta rusească.
Acest lucru a dat un impuls uriaș rutei de transport internațional transcaspic (TITR), care trece, de asemenea, prin Kazahstan, porturile de la Marea Caspică ale acestei țări bogate în petrol constituind puncte de plecare pentru mărfurile care călătoresc spre Europa prin Caucaz.
Dacă TITR ar exclude Rusia, calea ferată China-Kârgâzstan-Uzbekistan ar putea exclude și Kazahstanul, unindu-se cu căile ferate existente în Turkmenistan și Iran pentru a ajunge pe piețele din Orientul Mijlociu, precum și în Europa - prin Turcia.
Rusia a fost văzută anterior ca un obstacol în calea proiectului.
Însă, după cum susține o analiză a Foreign Policy Research Institute publicată la începutul acestui an, capacitatea Moscovei de a respinge astfel de inițiative a fost limitată de nevoia sa de sprijin din partea Chinei în contextul consecințelor războiului din Ucraina.
Aceasta „a dat Beijingului o mână mai liberă pentru a remodela fluxurile comerciale din Asia Centrală”, a declarat autorul Felix K. Chang.
Calea ferată dintre cele trei țări ar rivaliza cu orice a făcut China în regiune, inclusiv gazoductul Asia Centrală-China de 1.800 de kilometri care ajunge în Turkmenistan, a cărui primă ramificație a fost construită în doar doi ani.
Calea ferată se va construi însă ceva mai lent. Și având în vedere că secțiunea kârgâză de 260 de kilometri necesită o serie de poduri și tuneluri la mare altitudine, foarte puțini oameni vor împărtăși optimismul premierului Japarov conform căruia va fi finalizată în patru sau cinci ani.
Zone economice speciale, uniți-vă!
Având în vedere că, în prezent, China este responsabilă pentru mai mult de jumătate din angajamentul financiar minim de 5 miliarde de dolari pentru calea ferată - 8 miliarde de dolari este ultima estimare a guvernului kârgâz - ar putea Beijingul să renunțe dacă tendințele geopolitice se schimbă din nou?
Pentru moment, asta pare puțin probabil.
În ultima sa actualizare privind calea ferată, prim-ministrul Japarov a declarat că președintele Japarov a purtat discuții cu liderul chinez Xi Jinping cu privire la proiect în marja summitului BRICS, în orașul rus Kazan, în perioada 22-24 octombrie.
El a adăugat că acum se așteaptă ca lucrările de construcție să înceapă în noiembrie - cu o lună mai târziu decât preconizase președintele kârgâz în luna mai.
Întâmplător sau nu, prim-ministrul Kârgâzstanului a făcut aceste comentarii în timpul unei călătorii de lucru care a fost plină de conexiuni cu China.
Una dintre aparițiile sale a fost la ceremonia de deschidere a lucrărilor unui complex rezidențial pe care o companie chineză îl construiește în orașul Naryn.
La altă ceremonie, a înfipt lopata în pământ pentru construcția a patru fabrici chinezești într-un parc industrial despre care a spus că va crea peste 1 000 de locuri de muncă.
Parcul industrial beneficiază de o cooperare pe termen lung, dar care se intensifică, între Zona economică specială (ZES) Naryn și ZES - mult mai mare - din orașul chinez Kashgar, în Xinjiang.
Prim-ministrul Japarov a vizitat ZES Kashgar în martie, la aproximativ trei luni după ce cele două entități au convenit asupra unor acorduri care includeau utilizarea în comun a depozitelor din fiecare țară.
Dintre cele patru fabrici construite în Naryn, o fabrică de asamblare a automobilelor va asigura majoritatea locurilor de muncă, în timp ce alte trei vor produce lămpi cu LED, hârtie igienică și, respectiv, tehnologie agricolă.
Pare greu de crezut că, în urmă cu doar patru ani, provincia Naryn a fost scena unui eșec major al unei investiții chineze, deoarece tulburările locale au anulat planurile unui centru logistic mai modest decât cel construit în Chui.
Diferența este că, în prezent, guvernul kârgâz are mai multă încredere în sine și, aparent, și investitorii chinezi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
