Jurnaliștii din Republica Moldova reclamă știri false și cenzură, iar site-ul G4Media preia informațiile via deschide.md. Știrea falsă e cuprinsă într-un articol amplu din Nezavisimaia Gazeta, reprodus de site-ul românesc, și care susține că guvernul de la Chișinău ar fi anunțat că nu mai recunoaște acordul încheiat cu Transnistria pentru recunoașterea reciprocă a documentelor emise de cele două părți. Nota redacției G4Media precizează însă că „articolul din publicația rusească vine după ce autoritățile de la Chișinău au cerut Transnistriei transparentizarea sistemului bancar” și că „în presa din Republica Moldova nu există nici o referire la pretinsa rupere a protocolului din 2001”, deci subiectul cu pricina „practic nu există”. Despre cenzură se vorbește într-o altă știre publicată pe același site : un jurnalist moldovean a lucrat câteva luni pentru Sputnik, apoi a demisionat denunțând practicile de acolo : susține că există o listă de persoane și subiecte indezirabile. Jurnalistului i s-a refuzat de pildă difuzarea de către Sputnik a unei emisiuni de radio în care un analist economic susținea că „trebuie renegociate anumite prevederi din contractul de împrumut de 200 de milioane de dolari acordat Republicii Moldova de Rusia”.
Ion M. Ioniță scrie în Adevărul că scenele de violență din orașele americane amintesc de anul asasinării lui Martin Luther King, 1968, dar sugerează că Statele Unite au întotdeauna resurse de regenerare, dovadă că atunci, un an mai târziu, astronauții americani debarcau pe Lună. Și acum se suprapun toate astea cu revenirea în spațiu a navetelor americane către Stația Orbitală Internațională.
Cristian Câmpeanu, revista 22, vede asemănare mai degrabă cu momentul 1992, cu revoltele și violențele din Los Angeles. Totuși, atrage atenția jurnalistul, „Martin Luther King a fost liderul mișcării pentru drepturile civile. George Floyd, victima polițiștilor de acum, a fost un tip care, la beție, a plătit cu bancnote false într-un magazin. Nu merita să moară pentru asta, desigur, dar cu greu este material de revoluție”. Câmpeanu remarcă însă detalii care merită atenție : spre deosebire de 1992, acum protestatarii nu au mai așteptat ca polițistul să fie judecat, „pentru că, între timp, mișcările politice care pretind că reprezintă interesele persoanelor de culoare precum Black Lives Matters s-au radicalizat adoptând o conduită ideologică de extremă stânga. (…) Printre țelurile lor ideologice se numără abolirea capitalismului și chiar a forțelor de ordine. (Nu degeaba, acum câțiva ani au arborat un banner pe care scria Ucideți porcii (polițiștii), prăjiți-i ca pe bacon!. Acum s-au rezumat la All Cops Are Bastards. În plus, grupurile violente au beneficiat din plin de acțiunile de avangardă ale Antifa (o grupare de extremă stânga care se consideră antifascistă). Trump a avut dreptate pentru că i-a nominalizat ca incitatori, dar a luat-o razna când a vrut să-i desemneze drept grupare teroristă”. Cât despre comparația cu anul 1968, „atunci, Revoluția violentă i-a convins pe mulți americani să-l aleagă pe republicanul Nixon. Acum, cu toate distrugerile, crimele și jafurile, cărțile se fac pentru Donald Trump”.
Și Cristian Tudor Popescu (rezumat de republica.ro după o emisiune tv) tinde să creadă că tot dezastrul din America ar putea fi în favoarea lui Trump. Revoltații „vor ca elita albă să preia total conducerea. Situația din SUA este dureros de asemănătoare cu situația din Germania anilor ’20”.
