Zeci de cercetători de la institutele de istorie, patrimoniu cultural şi de filologie, subordonate anterior Academiei de Ştiinţe, iar acum Ministerului Educaţiei, au protestat în faţa clădirii guvernului împotriva unei reforme care i-a lăsat fără locuri de muncă. Ei spun că nici la data de azi nu au semnat contracte de muncă pentru 2020, respectiv nu au primit vreun salariu pentru activitatea prestată. Este un prim protest al angajaților din domeniul ştiinţei, liderul sindical Oleg Chicai anunţă pentru săptămâna viitoare o nouă demonstrație.
„Capitalul de aur, începând cu a doua jumătate a anilor 90, oameni buni, a plecat din ţară. Marea majoritate nu mai sunt. Noi devenim în continuare o societate care îmbătrânește, se îmbolnăvește şi în care mortalitatea a întrecut natalitatea. Este o societate în pierzanie. Eu cred că se merge pe distrugerea noastră”.
Mesajul acesta plin de disperare l-a formulat Ana Pascaru, şefa secţiei filozofie de la Institutul de Istorie, domeniu care a rămas după Anul Nou fără finanţare, ceea ce are drept consecință o incertitudine totală. Ana Pascaru se arată convinsă că cea mai recentă reformă din şirul lung de schimbări pe care le-a traversat domeniul ei de activitate urmăreşte distrugerea brumei de savanți ce au mai rămas în ţară.
Cercetători de la istorie au venit în pauza de masă la protest în faţa executivului. Ei afirmă că banii alocaţi ştiinţei în acest an ar fi fost acordați pe criterii politice, astfel au rămas pe dinafară proiectele depuse de secţiile filozofie şi istorie contemporană, punct de vedere împărtășit şi de şeful sindicatului din cadrul Institutului de Istorie, Eugen Cernenchi. Istoricul spune că până acum toate demersurile depuse de colegii lui pe la diferite autorităţi au rămas fără răspuns.
Vom întreprinde acţiuni de protest paşnic, dar foarte hotărât pentru a obţine dreptul nostru la muncă...
„Foarte mulţi cercetători au rămas fără surse de existenţă. Cât n-ar fi de paradoxal, nici chiar şi cei care au câştigat proiecte încă nu au primit salariile pe lunile ianuarie, februarie. Astăzi noi am venit să le spunem guvernanților că aşteptăm acest răspuns. Şi dacă el nu va fi în curând, vom întreprinde acţiuni de protest paşnic, dar foarte hotărât pentru a obţine dreptul nostru la muncă, dreptul la libera creaţie şi dreptul la cercetare. Guvernarea spune că vrea să menţină populaţia în ţară, dar în urma acestor acţiuni vom fi nevoiţi toţi să ne căutăm existenţa peste hotarele ţării, fiindcă noi mai mult decât ştiinţă alte profesii nu deţinem”.
Anul trecut autorităţile au anunţat concurs pentru proiecte de cercetare în valoare totală de peste 200 de milioane de lei. Primele rezultate au fost ca un şoc pentru lumea academică, pentru că domenii întregi rămâneau fără un dram de finanțare, în timp ce unor universităţi care au asigurat un fond salarial minim de la stat li se suplimentau veniturile. Ulterior managerilor de proiecte li s-a cerut să reducă bugetele cu 30% ca să poate fi finanțate mai multe iniţiative. Chiar şi aşa, se estima că o treime din cercetători, câteva sute de persoane, trebuiau să fie disponibilizați.
Pentru a evita acest lucru, în mai multe institute s-a recurs la angajarea a două sau patru persoane pe o normă de muncă. Asta înseamnă că un salariu mediu în jur de 6000 de lei se transformă pentru un angajat în 3000 sau 1500 de lei (echivalentul a 150 sau 75 de euro).
Incertitudinea finanţării a provocat un val de plecări din mediul academic, iar mulţi specialişti sunt în căutare de noi locuri de muncă. Situaţie care este valabilă inclusiv la Institutul Patrimoniului Cultural, spune doctorul în studiul artelor, cineastul Dumitru Olărescu, angajat al acestui institut care s-a alăturat manifestației istoricilor.
„Un stat care nu are ştiinţă, nu are cultură e un stat decapitat, un stat care nu are dreptul la viaţă, şi probabil că spre asta mergem dacă s-a ajuns la acest moment. E disperare totală, e incertitudine. Cum să faci cercetare când e o stare de felul acesta? Despre ce viitor al ştiinţei putem să vorbim? Eu am studenţi pe care voiam să-i implic şi duceam tratative să-i implic în cercetare, domeniul artei cinematografice, când au auzit [ce se întâmplă] mai bine se duc asistenți în televiziuni sau se ocupă cu altceva decât să facă cercetare”.
Un cercetător ştiinţific este de o specializare îngustă şi nu-l poţi muta astăzi la făină, mâine la slănină...
Liderului sindicatului „Ştiinţa”, Oleg Chihai, anunţă pentru marţi un nou protest cu angajaţi de la toate institutele. El își exprimă dezacordul cu metoda împărţirii unei norme câştigate la concurs la patru angajaţi ca alternativă a disponibilizării. Chihai insistă să obţină suplimentarea finanţării ştiinţei.
„Şi atunci nu se încalcă dreptul la profesie. Un cercetător ştiinţific este de o specializare îngustă şi nu-l poţi muta astăzi la făină, mâine la slănină, adică el are locul lui şi îşi aduce aportul lui la societate”.
Ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Corneliu Popovici, a declarat anterior că a moştenit problema de la vechile guverne şi că a încercat să o remedieze în limitele resurselor bugetare disponibile. Aliona Onofrei, şefă interimară a direcţiei politici în domeniul cercetării şi inovării de la minister, care le-a vorbit protestatarilor, a precizat că în zilele următoare urmează să fie achitate restanțele, menţionând că ministerul rămâne deschis dialogului. Sensul reformei, a spus funcţionara, e că banii urmează proiectele, doar că a recunoscut că e greu să compari impactul cercetării din diferite domenii, mai ales în cele umaniste.
