Linkuri accesibilitate

Cetățean al R. Moldova, în vârstă, chemat la urne pe timp de pandemie


Un podcast realizat de Liliana Barbăroșie, în fiecare sâmbătă, pe durata alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

Cetățean al R. Moldova, în vârstă, chemat la urne pe timp de pandemie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:31 0:00
Link direct

- Vă duceți la vot?

- „O să ne ducem. D-apoi cum?...”

- D-apoi e pandemie?

- „Ei și dacă-i pandemie? Dacă lumea se duce... De ce fac dar alegerile acestea?”

Hotărârea ei m-a descumpănit. Chiar dacă nici nu mă așteptam la altceva de la o femeie care a condus timp de câteva decenii o școală și crede cu putere în democrație.

Ani la rând, nu am pus nici eu la îndoială axioma că votul e o datorie. Până în momentul în care statul a decis că poate organiza acest vot pe timp de pandemie. Când ai părinți trecuți de 75, o determinare ca cea pe care am auzit-o în vocea mamei la telefon îți poate tulbura de-a binelea existența. Mi-am deschis agenda de telefoane și am început să caut soluții.

Timp de câteva zile, am reușit să stau de vorba despre problema mea cu șase oameni avizați: doi doctori, unul în virusologie și altul de la terapie intensivă; o responsabilă de la CEC care i-a instruit pe funcționarii electorali cum să respecte regulile sanitare; un observator electoral din România unde s-au ținut acum o lună alegeri și alți doi experți medicali, dintre care unul ne-a ajutat să aruncăm o privire spre cele mai recente scrutine din statele lumii. Vă prezentăm și dvs. ceea ce ne-au povestit.

* * *

Comisiile electorale cunosc aceste cerințe, au primit instructajul respectiv...
Ștefan Gheorghiță

Republica Moldova s-a apropiat de ziua votului cu majoritatea localităților sub „cod roșu” de sănătate publică. Să fii trecut de 63 de ani într-o localitate aflată sub cod roșu înseamnă să-ți părăsești casa doar pentru o vizită de neamânat la farmacie sau alimentară. Să fie o vizită la secția de votare mai puțin periculoasă decât orice altă călătorie interzisă de regula epidemiologică? M-au lămurit medicii cu care am vorbit, primul dintre ei Ștefan Gheorghiță, șeful Secției control al bolilor respiratorii de la Agenția de Sănătate Publică:

„Regula aceasta e valabilă. Vasăzică pot ieși numai la necesitate - la farmacie, la alimentară, acei care sunt încadrați în câmpul muncii, la muncă. Se face excepție pentru alegerile care vor avea loc pe data de 1 noiembrie, dar aceasta nu înseamnă că persoanele cu vârsta mai mare de 63 de ani nu trebuie să se protejeze. Măsurile acestea sunt măsuri de restricție, dar ar fi mai bine dacă o persoană care are maladii concomitente, care nu se simte chiar bine, poate nici chiar fizic, întrucât la 75 de ani nu toți se simt bine fizic, ar trebui să se adreseze la biroul electoral de la locul de trai, să facă un apel telefonic, ca să vină cu urna mobilă la domiciliu și el să voteze la domiciliu.”

Ștefan Gheorghiță
Ștefan Gheorghiță

Europa Liberă: Deci, coridor verde pentru ei sau votare la domiciliu ar fi mai recomandată?

Ștefan Gheorghiță: „Da, ar fi mai recomandat, dar depinde de starea de sănătate. Sunt persoane la 75 de ani cu o sănătate ca la 50 de ani, sunt însă care arată mai rău, merg în cârjă sau au alte probleme. Probabil că în aceste cazuri ar trebui să le dea un coridor verde sau să vină reprezentanții biroului electoral la ei acasă. După câte cunosc, se pot adresa ca să voteze la domiciliu.”

Europa Liberă: Multe primării care au reușit au reamplasat secțiile astea care erau în spații mici, neaerisite în alte spații mai mari. Dacă totuși vârstnicul vine la vot și vede că e cam înghesuială acolo, că e mic spațiul, câți maximum ați recomanda să se afle în acea incintă?

Ștefan Gheorghiță: „În incintă trebuie să se afle nu maximum, dar minimum de persoane. Comisiile electorale cunosc aceste cerințe, au primit instructajul respectiv, sunt informați ca să nu se formeze aglomerații și ei vor permite intrarea în secția de votare la atâtea persoane câte cabine de vot vor exista. Dacă, de exemplu, sunt două cabine, înseamnă că numai la două persoane, dacă sunt trei cabine, atunci la trei. Este recomandat ca fiecare cetățean să vină cu pixul de acasă, toate secțiile de votare sunt dotate cu dezinfectant, cu măști, este de ajuns o mască chirurgicală și la toate secțiile de votare vor fi măști pentru fiecare persoană care va veni să voteze.”

Vor permite intrarea în secția de votare la atâtea persoane câte cabine de vot vor exista...

Europa Liberă: Dar, totodată, știți că s-a decis ca după 3, chiar dacă omul vine cu febră, să-l lase să voteze? Acesta nu-i un factor de risc, adică poate ar trebui vârstnicii să vină în prima parte a zilei?

Ștefan Gheorghiță: „Cred că da, vârstnicii ar trebui să vină în prima jumătate a zilei. Din câte cunosc, persoanele care au febră, care au simptome compatibile cu o gripă, răceală, chiar și COVID ar trebui să facă o chemare ca să voteze la domiciliu, acolo unde se află ei, până la ora asta, ca să reușească să voteze.”

Europa Liberă: Dar Dvs., iată, ca specialist sunteți îngrijorat?

Ștefan Gheorghiță: „Eu nu sunt îngrijorat, fiindcă s-au luat măsurile necesare care să excludă aglomerația, încăperile să fie dezinfectate, să fie aerisite periodic, toți cei prezenți să poarte mască ș.a.m.d.”

* * *

Spre deosebire de Ștefan Gheorghiță, despre care vă reamintesc că este din domeniul epidemiologiei, Ion Chesov, un șef de clinică la terapie intensivă la unul din spitalele din Chișinău și director al unei fundații medicale preocupate de problemele sistemului ridicate de COVID-19, îmi dă o perspectivă ceva mai sumbră. Are părinți din grupul de risc și are și el aceeași dilemă despre care i-am vorbit la începutul interviului.

Ion Chesov: „Sincer să vă spun, am și eu această dilemă, pentru că și părinții mei sunt trecuți de 60 de ani și votul este cu siguranță foarte important și, totodată, riscurile de aflare într-un loc public nu le putem neglija.”

Europa Liberă: Să facem un ghid, ca să zic așa, 1, 2, 3, 4, ca să înțeleagă acești oameni din punct de vedere medical de ce trebuie să facă așa, și nu altfel.

Ion Chesov: „Primul și cel mai important lucru pe care ar trebui să-l facem este să purtăm măști. O mască purtată corect este o mască care se poartă un termen limitat de timp, dar nu o zi, nu o săptămână, nu o lună. Deci, atunci când vom decide să mergem la secția de votare, ar trebui să ne asigurăm că avem măști neutilizate, să zic așa, măști „proaspete” și să le purtăm corect.”

Europa Liberă: Și să n-o scoatem, probabil?

Ion Chesov: „Da, să n-o scoatem în toată călătoria de acasă până la secția de votare și înapoi, fie că mergem cu transportul public, fie că mergem cu un oarecare transport privat, fie că facem o plimbare până la secția de votare, masca nu ar trebui să fie scoasă ori să fie scoasă doar în situații extreme. Când vorbim despre purtarea măștii, ea trebuie să acopere nasul și trebuie să acopere gura, nu este corect să purtăm masca undeva sub bărbie, întrucât purtatul măștii este inutil atunci când masca se află sub nivelul nasului. Și ori de câte ori încercăm să punem masca pe față sau s-o scoatem de pe față, înainte de a face acest lucru ar trebui să ne spălăm pe mâini și să dezinfectăm mâinile. Altfel, dacă ne atingem de față pentru a pune sau scoate masca, neasigurându-ne că mâinile noastre sunt curate, că mâinile noastre nu sunt purtători de germeni, ne expunem riscului de a ne contamina, pentru că, evident, atunci când ieșim afară, nu putem să prevenim în niciun fel atingerea cu mâinile a diverse suprafețe. Acest lucru este imposibil. De aceea îi îndemn pe toți oamenii să memorizeze un lucru: mâinile sunt potențial contaminate și oricând trebuie să ne privim mâinile ca niște suprafețe contaminate de care trebuie să avem grijă și să le dezinfectăm.”

Este cazul să așteptăm poate un pic afară, să așteptăm până se rărește lumea la secția de votare...

Europa Liberă: Dacă a venit omul la secția de votare și vede că e rând cam mare acolo?

Ion Chesov: „Aș spune că este cazul să așteptăm poate un pic afară, să așteptăm până se rărește lumea la secția de votare, astfel încât în interiorul secției să nu fie prea multă lume și să poată fi respectată acea distanță fizică de 1,5-2 metri între două persoane. Mai bine, aș spune eu, să așteptăm 15 minute, să așteptăm o jumătate de oră, dacă e cazul chiar și o oră, fiindcă asta ne poate ajuta foarte mult prin faptul că vom intra într-un mediu mai puțin aglomerat și într-un mediu în care există probabilitatea unei concentrații a virusurilor, a germenilor în aerul atmosferic mult mai mică. De aceea, dacă e aglomerație, mai bine să stăm afară și cred că nu ar fi o problemă să facem poate și câte o remarcă pentru cei care tind cu mult zel să intre și să se îmbulzească pe interior.”

Europa Liberă: Dle medic, dar condițiile sunt cele care sunt. Știți că o decizie a Comisiei Electorale Centrale, luată în colaborare cu medicii, a fost ca, dacă vine omul cu semne de boală, adică n-a știut omul că are ceva, dar când a venit la secție, i s-a luat termometria și are febră, dacă e până la 3, îl trimite acasă, dacă e după 3, îi creează coridor verde și îl lasă să voteze. Pentru a ne proteja vârstnicii de acest risc, ce ați recomanda?

Ion Chesov: „Aș rămâne la aceleași recomandări. Dacă avem o persoană care e cu febră și se poate organiza acel coridor verde, atunci să fie organizat acel coridor verde; dacă omul trebuie să plece acasă și vine un reprezentant al secției de votare la el acasă ca să-și exercite omul dreptul de vot, să meargă acasă, dar noi trebuie să fim precauți și să respectăm regulile despre care vorbeam mai sus: purtatul măștii, dezinfectarea mâinilor și acel coridor verde ar trebui să se facă în conformitate cu niște cerințe, încât el să fie întocmai verde și acel coridor ulterior să nu devină periculos pentru cei care urmează să intre în secția de votare.”

Europa Liberă: Există un termen în care se consideră că omul purtător poate elimina suficient de mult virus ca să-l ia și alții aflați în încăperea ceea?

Îmi imaginez că vor fi multe situații când, din păcate, vom avea și cetățeni mai puțin conștiincioși...
Ion Chesov

Ion Chesov: „Există niște sugestii venite din partea Organizației Mondiale a Sănătății, care spun că contaminarea este imposibilă dacă contactul între persoana bolnavă și persoana sănătoasă durează mai puțin de 15 minute. Adică o vizită expres la secția de votare ar însemna că riscul ar fi minimal ca să contactăm un presupus virus care ar fi acolo.”

Europa Liberă: În general, îngrijorat de ce ar putea urma?

Ion Chesov: „În general, da, pentru că, din păcate, tot ceea ce am văzut până acum mă face să cred că nu toți oamenii sunt gata să respecte acele reguli de control a infecției cu COVID-19. Îmi imaginez că vor fi multe situații când, din păcate, vom avea și cetățeni mai puțin conștiincioși care vor refuza să poarte corect masca, să-și dezinfecteze mâinile și, da, sunt îngrijorat că experiența altor țări a arătat că după alegeri a urmat și o explozie de noi cazuri de pacienți cu COVID-19. Desigur, sunt îngrijorat, dar sper că se va face maximal posibil și vom face cu toții maximal posibil ca să evităm, fiindcă nu există nicio autoritate publică care ar putea să ne oblige și să ne pună un supraveghetor permanent la spatele fiecăruia.”

* * *

Pe Ala Tocarciuc, care mi-a vorbit în multe relatări despre epidemie în această jumătate de an, o caut la telefon ca să testez cât de îngrijorată e o expertă în sănătate publică în pragul unui vot ce nu se mai poate amâna:

„Sunt foarte îngrijorată de faptul că e posibilă o creștere mare și rapidă, accelerată de acest proces electoral a numărului de bolnavi cu COVID în țara noastră. Mă îngrijorează că nu o să avem suficienți medici ca să-i tratăm pe toți, nu o să avem suficient oxigen în spitale, nu o să avem suficiente paturi.”

Europa Liberă: Dar măsurile pe care le-au luat autoritățile nu sunt suficiente?

Ala Tocarciuc
Ala Tocarciuc

Ala Tocarciuc: „Noi avem deja un număr foarte mare de oameni infectați în comunitate și dacă ne uităm din punctul de vedere al alegătorului, riscul din secția de votare pentru el este practic același risc ca și riscul aflării într-un troleibuz. Dacă el va avea mască, mănuși, pix și se va dezinfecta după ce va ieși din secția de votare, pentru el riscul nu este mai mare decât în transportul public, dar pentru acei care vor lucra, care vor executa funcții de membri ai comisiilor electorale, de numărare a voturilor, observatorii, deci pentru acei oameni riscul este foarte mare.”

Europa Liberă: Dar se poate ceva de făcut pentru funcționarii aceștia electorali despre care vorbiți?

Ala Tocarciuc: „Cred că ei ar trebui să fie echipați bine, poate chiar cu halate de unică folosință, cu viziere, cu măști care să fie schimbate la fiecare patru ore, mănuși, dezinfectanți, toate aceste măsuri ar diminua impactul, pentru că ele își au rostul.”

Europa Liberă: Eu trebuie să recunosc că am o dilemă zilele acestea – să o las pe mama să meargă la vot, mama mea fiind un vârstnic de 75 de ani, cu alte comorbidități? E bine când pun eu întrebarea asta?

Pentru membri ai comisiilor electorale, observatori, riscul este foarte mare....
Ala Tocarciuc

Ala Tocarciuc: „Desigur că e bine că v-o puneți, pentru că fiecare dintre noi este, în primul rând, om și ține la cei dragi și atunci desigur că ne punem întrebarea: ce este mai important – viața mamei sau exercitarea votului? Părerea mea este că dacă putem să le asigurăm siguranța, atunci trebuie să le permitem lor să decidă dacă ei vor să meargă să voteze, ca să nu-i marginalizăm. Dacă ei decid să nu meargă la secția de votare, poate că e cazul să le invităm urna mobilă acasă. În rest, pentru cei care sunt în vârstă și vor să meargă la votare, eu aș sugera că ar fi bine ca cineva din nepoți să meargă cu ei, să-i ajute să îmbrace corect masca, mănușile, să scoată buletinul acolo cât trebuie să se legifereze, deci să nu-l dea comisiei de votare, ci să-l țină în mână. Deci să fie ca un fel de suport și atunci poate cei în etape mai simplu ar trece prin acest proces, pentru că nu poți să-i privezi de dreptul de a vota, dar în același timp nu poți să-i expui riscului. Cred că alegerile trebuie să aibă loc. Părerea mea e că noi deja am consumat foarte multe eforturi pentru aceste alegeri și ar fi bine ca ele să se înceapă și să se termine, să trecem cu bine de ele, dar desigur că mă îngrijorez de ce o să facem cu cei bolnavi. Este inevitabil faptul că o să avem un număr mare.”

* * *

Trei interviuri și cel puțin trei întrebări pe care mi le-au pus în față: vor fi sau nu asigurate coridoarele verzi pentru vârstnicii care vor decide să meargă la secție pentru votul de duminică? Vor fi sau nu controlate fluxurile de votanți ca să se evite aglomerația în interiorul și în afara secției de votare? Și poate sau nu un vârstnic chema urna mobilă la domiciliu, dacă nu-i în imposibilitate de a se deplasa, dar decide totuși să nu iasă din casă? Merg cu aceste întrebări la cea care a coordonat instruirile funcționarilor electorali, inclusiv în ce ține de regulile sanitare, Doina Bordeianu, directoare la Centrul de instruire continuă în domeniul electoral.

Europa Liberă: Despre câți funcționari vorbim?

Doina Bordeianu: „Sunt în jur de 19.600 de funcționari electorali.”

Europa Liberă: Toți ei au trecut prin școlarizările pe care le organizați?

Doina Bordeianu
Doina Bordeianu

Doina Bordeianu: „Noi anul acesta am reușit să instruim circa 12.000 de persoane.”

Europa Liberă: Dar au participat și medici la aceste instruiri, ca să zic așa, în calitate de instructori?

Doina Bordeianu: „Nu, nu au participat, dar noi am elaborat setul de materiale didactice care se referă la măsurile de protecție și le-am avizat la Autoritatea Națională de Sănătate Publică.”

Europa Liberă: Ce le spuneți acestor oameni despre situația în care, iată, un vârstnic poate nu are deficiențe locomotorii, dar solicită urna la domiciliu? Se poate întâmpla acest lucru, adică are dreptul în condițiile astea speciale?

Noi am elaborat setul de materiale didactice care se referă la măsurile de protecție și le-am avizat la Autoritatea Națională de Sănătate Publică...
Doina Bordeianu

Doina Bordeianu: „Trebuie de precizat câteva lucruri aici: urna mobilă se solicită cu două săptămână înainte de ziua votării și până în preziua votării, la ora 18.00. În acest caz, simpla cerere scrisă este suficientă pentru a chema echipa mobilă acasă, nu este nevoie de vreo justificare. Deja în ziua alegerilor dacă alegătorul dorește să cheme urna mobilă, va trebui, în afară de cererea scrisă, să prezinte și un certificat medical, o dovadă a urgenței stării sale de sănătate.”

Europa Liberă: Și un vârstnic care se teme să meargă la secție poate face lucrul acesta?

Doina Bordeianu: „Ar fi trebuit să facă solicitarea până în preziua alegerilor, până la ora 18.00.”

Europa Liberă: Acum ce le spuneți funcționarilor electorali de cozi? Iată dacă se formează coadă la secția de votare, ce ar trebui să întreprindă ei?

Doina Bordeianu: „Un membru al biroului electoral va fi responsabil de gestionarea fluxului de alegători, va admite în incinta secției de votare un număr limitat de persoane, număr egal cu numărul cabinelor de vot disponibile în acea secție de votare. Dacă sunt două cabine, respectiv doar doi alegători se vor afla concomitent în secția de votare. De asemenea, această persoană va efectua termometria la intrarea în secția de votare și va avea grijă ca oamenii care așteaptă la coadă se nu se aglomereze, să păstreze distanța de 1,5 metri între ei și este o recomandare a Comisiei Electorale Centrale de a organiza în caz de necesitate trecerea prioritară a persoanelor în etate.”

Europa Liberă: Dar secții de vot în spații mici și neaerisite au mai rămas?

Doina Bordeianu: „S-a lucrat cu administrațiile publice locale astfel încât să fie identificate spații potrivite, dar există anumite carențe la capitolul săli disponibile. Autoritățile de sănătate publică au indicat în instrucțiunile lor că aerisirea frecventă trebuie să aibă loc sau în funcție de posibilități chiar aerisirea permanentă. Acest aspect a fost luat în calcul atunci când s-au stabilit sediile secțiilor de votare.”

Europa Liberă: Adică o dată la ce termen?

Doina Bordeianu: „O dată la două-trei ore va trebui să fie efectuată dezinfecția tuturor suprafețelor de lucru și aerisirea spațiului. Ștampilele „votat”, cele care se află în cabina de vot, vor fi dezinfectate cu o periodicitate de 30 de minute.”

Europa Liberă: Medicii zic că, în general, conform instrucțiunilor OMS, dacă te afli într-un spațiu, chiar dacă sunt bacili acolo în acel spațiu, dacă ești cu mască, n-o scoți sau chiar dacă, Doamne ferește, ai scos-o, dar nu respiri în perioada aceea și dacă te afli acolo mai puțin de 15 minute, riscul ca să iei virusul e foarte mic.

Este o provocare foarte mare și este chiar un act de curaj, dedicație, aș spune...
Doina Bordeianu

Doina Bordeianu: „În principiu, pentru a vota nu ai nevoie decât de câteva minute, 3-5 minute. În incinta secției de votare, având în vedere că vor fi admiși doar atâția alegători câte cabine de vot sunt, alegătorul va petrece exact atâta timp cât este nevoie pentru votare, nu mai mult. Noi am instruit funcționarii să evite contactul cu aceleași obiecte, de exemplu, să reducă la minimum necesitatea de a lua în mână actul de identitate al alegătorului sau dacă o fac, funcționarii , conform regulilor, vor purta ziua întreagă mănuși, mască și viziere, evident, respectiv trebuie să-și dezinfecteze foarte des mâinile.”

Europa Liberă: Funcționarii ăștia cu care ați vorbit au frică, pentru că ne dăm cu toții seama că ei probabil vor fi cei mai vulnerabili, că ei vor trebui să stea acolo în încăpere toată ziua?

Doina Bordeianu: „Suntem cu toții oameni și avem cu toții fricile noastre, într-adevăr. Este o provocare foarte mare și este chiar un act de curaj, dedicație, aș spune eu...”

Europa Liberă: Da, eu tot la asta m-am gândit, trebuie să ai curaj ca să accepți o chestie de asta pe timp de pandemie.

Doina Bordeianu: „Trebuie să fie foarte atenți. Noi i-am instruit să fie foarte precauți, să aibă grijă atât de sănătatea proprie, cât și de sănătatea celor din jur.”

* * *

La Septimius Pârvu, specialist în procese electorale la Expert Forum în România, am apelat ca să aflu cum s-au respectat regulile sanitare de către alegători și comisiile electorale în țara vecină, acum o lună, când românii și-au ales primarii. Întâi de toate, caut să aflu dacă explozia de îmbolnăviri din România, despre care auzim zilnic la știri, are vreo legătură cu alegerile ce s-au ținut la sfârșit de septembrie.

Septimius Pârvu: „Cred că în acest moment este foarte greu să zicem foarte exact cât la sută din aceste cazuri reprezintă alegerile, însă, dacă ne uităm și în țările din jur unde au avut loc alegeri au existat astfel de creșteri și este cumva normal, pentru că este un proces în care intră foarte multă lume în contact. Iar din păcate, în Republica Moldova numărul deja este destul de semnificativ, astfel că în aceste condiții este foarte important modul în care se vor asigura condițiile de siguranță.”

Septimius Pârvu
Septimius Pârvu

Europa Liberă: Uitându-vă la experiența României, ce sugestii ați avea poate de formulat acum, la o lună și ceva după acel exercițiu?

Septimius Pârvu: „Cred că cea mai importantă chestiune pe care am ratat-o parțial, aș zice, a fost aceea de a stabili din timp regulile de siguranță. Pentru campania electorală, de exemplu, regulile au fost stabilite cu câteva ore înainte să înceapă campania. Din observațiile noastre, nu au existat informații legate de modul în care ar fi trebuit să se desfășoare campania. După cum ziceam, ele au fost publicate undeva pe 27 august noaptea, iar campania începea la ora 0.00 și au fost competitori care, cu siguranță, nu le-au respectat. Deci, cred că, în primul rând, regulile trebuie stabilite, e adevărat că până la alegeri mai este foarte puțin timp, dar asta este o lecție pe care am învățat-o și sper să o putem pune în practică mai bine pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie care se apropie. Și cred că foarte importantă este comunicarea; credem că și la acest capitol a existat o deficiență, pentru că, da, a existat o campanie de informare în general în ceea ce înseamnă a te proteja de COVID, dar în ceea ce privește alegerile nu cred că a existat suficientă comunicare. Și în cele din urmă cred că contează foarte mult modul în care se vor organiza birourile electorale. Cred că este o chestie care ține de fiecare secție, de fiecare birou și modul în care se vor asigura alegătorii - să poarte măști, să dezinfecteze și toate aceste aspecte.”

Este foarte important ca aceste persoane să aibă prioritate, să nu stea la cozi, pentru că asta este o observație pe care o pot face despre România...
Septimius Pârvu

Europa Liberă: Ce spun observațiile Dvs. despre participarea vârstnicilor? Au participat, au ales să participe la acest vot?

Septimius Pârvu: „Da, nu cred că a fost o problemă. Cred că este foarte important ca aceste persoane să aibă prioritate, să nu stea la cozi, pentru că asta este o observație pe care o pot face despre România, și anume că și în secții unde de regulă la alte alegeri se desfășura foarte rapid procesul și chiar și secția unde votez eu niciodată nu era nimeni și n-am stat niciodată la coadă, acum au fost cozi. Deci trebuie ținut cont și de această chestiune, căci COVID-ul este o chestiune de care trebuie să ținem cont, dar pe de altă parte, cred că atâta timp cât fiecare dintre alegători se protejează cum trebuie, eu aș recomanda ca alegătorii să meargă la vot. Trăgând linie, nu cred că a fost un factor care să ducă la scăderea participării. Pe de altă parte, dacă ne uităm comparativ cu ultimele alegeri din 2016, diferențele nu au fost foarte mari.”

Europa Liberă: Pe final, dle Pârvu, discuția asta despre, pe de o parte, drept și obligație de a vota, pe de alta, niște cerințe față de un stat să garanteze siguranța, ca să zic așa, care nu întotdeauna se respectă. Cumva discuția asta cum se rezolvă?

Septimius Pârvu: „Cred că din perspectiva stabilității democratice, a principiilor democratice desfășurarea alegerilor are anumite limite, adică nu putem să le amânăm la infinit și întrebarea pe care ne-o punem este: va fi, nu știu, în martie, în februarie, anul viitor, de exemplu, parlamentarele noastre ar putea fi până în martie, oare atunci va fi mai bine? Deci, cred că în aceste condiții trebuie să vedem cum pot fi organizate cât mai în siguranță alegerile și să ne asigurăm că acele categorii care sunt mai sensibile primesc tot suportul membrilor comisiilor electorale și, în general, al administrației electorale.”

* * *

Republica Moldova și România nu sunt singurele state care nu au amânat procesele electorale din cauza pandemiei. Cea cu care am aruncat o privire peste ce a ieșit din asta este Stela Bivol, directoarea Centrului Politici și Analize în Sănătate de la Chișinău.

Stela Bivol
Stela Bivol

Stela Bivol: „De la începutul anului, foarte multe țări au avut alegeri. Dacă în primele luni de pandemie mulți le-au amânat sau le-au anulat, din vară mai multe țări deja au petrecut alegeri. Odată cu creșterea cunoștințelor noastre colective despre cum se transmite COVID-ul și apariția unor metode mai sofisticate de precauție, alegerile se pot organiza cu minimizarea riscului de infectare cu COVID. Pentru mine într-adevăr a fost interesant să văd cum a evoluat, unicul lucru pe care l-am remarcat este anume că nu pot să fac legătură între prezența la vot focarele de COVID. A fost doar o excepție la început de pandemie, atunci când nu se purtau măști și în unul dintre statele din Statele Unite ale Americii s-a putut face legătura între votare și infectare, dar riscul cel mai mare este micșorarea prezenței la vot. Din cele 15 țări care au prezentat date, 9 au avut o participare mai mică la vot, adică efectul este mai degrabă asupra rezultatelor alegerilor decât asupra pandemiei.”

Europa Liberă: Din ceea ce ați văzut până acum în procesul de pregătire a acestui scrutin, vi se pare că s-au luat toate măsurile necesare de precauție?

Stela Bivol: „Făcând o trecere în revistă la măsurile care au fost luate de alte țări, toate aceste măsuri se regăsesc în instrucțiunile care au fost prezentate pentru secțiile de votare. Nu am văzut ce este prevăzut pentru lucrătorii din secțiile de votare, pentru că până la urmă ei sunt cei mai expuși; nu am văzut prea multe despre ventilare scris; nu am văzut limitare de vârstă, să nu fie din grupuri de risc cei care lucrează în secțiile de votare. Până la urmă, toate sursele pe care le-am consultat arată că, în principiu, cu asigurarea acestor măsuri de protecție, riscul este mic, ca și cum ai merge la magazin. Se poate de organizat alegeri în siguranță, probabil riscurile sunt de altă natură, nu neapărat legate de transmiterea de COVID, ci de micșorarea prezenței la vot.”

Se poate de organizat alegeri în siguranță, probabil riscurile sunt de altă natură, nu neapărat legate de transmiterea de COVID, ci de micșorarea prezenței la vot...
Stela Bivol

Europa Liberă: Pe final, dna Bivol, v-aș ruga să formulați un mesaj către alegători, poate chiar să jucăm rolul statului acolo unde poate nu s-a priceput suficient de bine să le spună oamenilor la ce, în primul rând, să se gândească în dimineața când s-au sculat și vor să se pornească la vot.

Stela Bivol: „Nu vreau să joc rolul în locul statului. Statul își asumă îndemnurile și acele recomandări pe care le face. Din punctul de vedere al sănătății publice, o persoană care se află într-o încăpere mai puțin de 15 minute, nu are simptome, păstrează distanța fizică și evită aglomerările are o expunere mică și, respectiv, nu cred că trebuie să ne temem să ne prezentăm la secțiile de votare ca fiind un loc unde să fie infectare cu COVID. Cam acesta cred că trebuie să fie mesajul pe partea de sănătate publică, iar pentru prezența la vot și la alegeri fiecare cetățean își face concluziile personale despre ceea ce are de făcut.”

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG