Regulamentul aprobat guvern descrie modul de aplicare a legislației noi, care a fost adoptată de Parlament în luna iulie, au fost promulgate de președinta Maia Sandu în septembrie, intrând în vigoare pe 24 decembrie, la trei luni de la promulgare și publicare.
Justificând schimbarea legii, autorii amendamentelor – deputați ai majorității parlamentare PAS – au spus că, în ultimii ani, au fost depistate peste 100 de încercări de obținere frauduloasă a cetățeniei R. Moldova, prin acte falsificate sau prin prezentarea unor date nereale.
Datele oferite Europei Libere de Agenția Servicii Publice (ASP) arată că, după invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, R. Moldova a primit zeci de mii de cereri de cetățenie.
Ce este nou?
Principala schimbare este că cererea pentru a obține cetățenia va fi acceptată doar dacă este depusă personal de către solicitant, fiind exclusă posibilitatea depunerii cererilor prin intermediari, în baza procurilor.
Solicitantul poate depune cererea la subdiviziunile ASP, instituția care gestionează procesul de acordare a cetățeniei, dar și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare, în funcție de domiciliul sau locul de aflare al solicitantului.
ASP va avea obligația să verifice, în comun cu alte instituții ale statului dar și ale altor guverne, o serie de informații, cum ar fi istoricul călătoriilor internaționale ale solicitantului de cetățenie, eventualele interdicții de intrare sau deportări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial și integritatea solicitantului.
Modificările legislative mai prevăd un rol sporit pentru Serviciul de Informații și de Securitate, care va putea face verificări „ample” în cazul celor care depun solicitările de cetățenie la ambasadele moldovene, având posibilitatea să obțină cetățenia fără a veni în R. Moldova.
Legea nouă menține prevederea ca fiecare solicitant să cunoască limba română și Constituția R. Moldova, susținând un test la Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare Școlară din cadrul Ministerului Educației. Dar o extinde și la cei care solicită dobândirea cetățeniei prin recunoaștere, de regulă oameni născuți în R. Moldova sau în străinătate din părinți moldoveni, care au dreptul la cetățenie, dar nu și l-au revendicat încă.
„În contextul creșterii cererilor de cetățenie și a incidenței crescute a falsurilor în dosare, cerința cunoașterii limbii române va contribui la filtrarea cererilor nejustificate”, se arată în justificarea inițiativei legislative adoptată de Parlament în vara lui 2025.
Regulamentului aprobat de guvern pe 23 decembrie, clarifică faptul că solicitantul de cetățenie va trebui să prezinte odată cu cererea și o adeverință care atestă susținerea examene la cunoașterea românei și a Constituției.
Rolul președinției: cum poate oferi și retrage cetățenii șefa statului
Legea nouă menține articolul prin care cetățenilor altor state li se poate acorda cetățenie moldoveană „în interesele republicii”, prin decretul președintelui. Legea nu precizează însă ce înseamnă „interesele republicii”.
În unul dintre cele mai cunoscute cazuri, președinta Sandu a acordat cetățenia R. Moldova în temeiul acestui articol, în mai 2024, mai multor membri ai trupei rock Bi-2 și familiilor lor.
Președinția a explicat atunci că artiștii au început să fie asupriți în Rusia după ce s-au pronunțat împotriva războiului din Ucraina și că R. Moldova este „solidară cu cei care se află în pericol”.
Tot președintele este cel care poate retrage cetățenia, dacă aceasta a fost dobândită în mod fraudulos, dacă persona s-a înrolat benevol în forțe armate străine sau a săvârșit fapte deosebit de grave, prin care se aduc prejudicii statului.
Președinta Sandu a semnat mai multe decrete de retragere a cetățeniei unor persoane care s-au înrolat benevol într-o unitate militară rusă din stânga Nistrului sau care s-au înrolat de partea rusă în războiul împotriva Ucrainei sau care au făcut propagandă de război.
Rușii, primii în rând după cetățenia moldoveană
Numărul cererilor de cetățenie moldoveană a crescut brusc după invazia Rusiei la scară largă în Ucraina. Potrivit datelor furnizate de ASP Europei Libere, în 2022 au fost depuse 10.804 cereri, aproape triplu față de media anuală. În 2024, numărul a urcat la aproape 12.000 de cereri.
În circa 90% din cazuri, cererile sunt aprobate, în vreme ce refuzurile, 874 la număr în ultimii 5 ani, se datorează în mare parte dosarelor incomplete sau retragerii solicitărilor.
Aceleași date arată că cei mai mulți solicitanți de cetățenie moldoveană vin din Federația Rusă. Dacă înainte de 2022, numărul lor varia de la 1.700 la 3.000 anual, după invazie, a crescut la peste 5.700 pe an. Pe locul doi după numărul de cereri de cetățenie moldoveană se află ucrainenii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
