La aproape trei decenii de la declararea independenței R. Moldova, pe cei mai mulţi dintre cetățeni îi preocupă sărăcia, prețurile înalte, situaţia economică şi corupţia. Starea de sănătate a ajuns şi ea în topul îngrijorărilor în contextul pandemiei de coronavirus, arată datele unui sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor. Șapte din zece moldoveni consideră că direcția de dezvoltare a țării este greșită. Iar viitorul este văzut, de cei mai mulţi, incert.
Majoritatea respondenţilor nu sunt satisfăcuți de nivelul lor de trai. Datele sondajului arată că o treime dintre cei chestionaţi spun că veniturile obținute nu le ajung nici pentru strictul necesar, iar alţi 30 la sută afirmă că își pot permite doar strictul necesar. Gradul de nemulțumire faţă de nivelul de trai este măsurat de autorii cercetării și cu ajutorul întrebărilor care îi ajută pe respondenți să conștientizeze din care clasă socială fac parte.
O treime dintre cei chestionaţi spun că veniturile obținute nu le ajung nici pentru strictul necesar...
Unul din zece respondenți spun că fac parte din clasa de mijloc, alţi 20 la sută cred că s-ar apropia de acest segment. Marea majoritate se cred însă parte a păturii inferioare, aceştia constituind populaţia de bază a ţării, spune Victor Mocanu președintele Asociației Sociologilor şi Demografilor:
„Noi cercetăm stratificarea socială în ultimii 20 de ani şi vreau să spun că această stratificare se păstrează, adică 2% de oameni bogaţi şi foarte bogaţi. 10 la sută e pătura medie care are careva venituri esenţiale, 20 la sută, sau fiecare a cincea persoană mai aproape de mediu, dar marea majoritate a populaţiei este săracă şi foarte săracă.”
Insatisfacția legată de situația economică, în general, şi de veniturile obținute e corelată cu lucrurile ce trezesc cea mai mare îngrijorare şi anume - sărăcia, prețurile înalte, șomajul şi lipsa locurilor de muncă.
În topul îngrijorărilor a ajuns şi starea de sănătate urmare a crizei sanitare...
Sondajul arată că, în general, populația susține măsurile adoptate de guvern de natură să limiteze răspândirea infecției Covid-19.
Aproape jumătate dintre respondenți spun că o duc mai rău în prezent decât în 1991 când R. Moldova și-a declarat independența. Totuşi cei mai mulţi speră că urmaşii lor vor avea un nivel de trai mai înalt, spune Victor Mocanu:
„De obicei în toate ţările slab dezvoltate economic încrederea că copiii lor sau nepoţii lor o vor duce mai bine decât părinţii este mai mare decât în ţările cu democrații dezvoltate.”
Trei pătrimi dintre respondenţi se declară nemulțumiți de eficienţa reformelor promovate în ţară în ultimele trei decenii. Iar marea majoritatea cred că decidenților nu le pasă de ceea ce cred oamenii de rând.
Președintele Igor Dodon şi lidera PAS Maia Sandu continuă să figureze în topul încrederii respondenților şi rămân a fi favoriții viitoarei curse prezidențiale, dar niciunul dintre ei nu ar obţine majoritatea voturilor în primul tur.
Trei pătrimi dintre respondenţi se declară nemulțumiți de eficienţa reformelor promovate în ţară în ultimele trei decenii...
Dacă scrutinul prezidențial ar avea loc duminica viitoare, 34 la sută din respondenți spun că ar vota pentru Igor Dodon, iar 19 la sută pentru Maia Sandu. Cei doi politicieni sunt urmaţi, la mare distanţă, de liderul Platformei DA, Andrei Năstase, de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi şi de președintele PD, Pavel Filip. Doar jumătate dintre respondenți ştiu că alegerile prezidențiale sunt programate pentru 1 noiembrie 2020.
Participanții la sondaj se împart în tabere aproape egale când sunt solicitați să se pronunțe despre orientarea geopolitică a R. Moldova. La un eventual referendum pentru aderarea la UE ar vota 40,9 la sută, în timp ce 41,7 la sută se declară susţinători ai Uniunii economice Euroasiatice dominată de Rusia. O pătrime dintre respondenţi cred că relaţiile cu UE s-au înrăutățit după instaurarea guvernului Chicu, iar aproape jumătate cred că relaţiile moldo-comunitare au rămas la fel.
