De la mijlocul lunii mai, când a fost deschis, în fondul „Vmeste” (n.r. – din rusă, „Împreună”) s-au acumulat peste 146,7 de milioane de ruble transnistrene sau aproape 8 milioane de euro. În jur de 57% din această sumă sau 83,6 milioane de ruble (4,5 milioane de euro) au fost deja cheltuite.
Banii se duc ca în nisip
Cel mai mare donator este holdingul transnistrean „Sheriff”, care a transferat, chiar în primele zile de la crearea fondului, suma de 100 de milioane de ruble transnistrene (peste 5,4 milioane de euro). Controlat din 1993 de oligarhii locali Victor Gușan și Ilia Kazmalî, holdingul este considerat coloana vertebrală a regiunii transnistrene, analiștii numindu-l adesea „statul Sheriff”, având în vederea influența sa economică și politică.
Restul banilor – 46,7 milioane de ruble (aproape 2,56 milioane de euro) – au fost donați de alte companii locale și de persoane fizice.
Lăsând la o parte injecția făcută de „Sheriff”, lunar în acest fond se acumulează în jur de 23,3 milioane de ruble locale (circa 1,3 milioane de euro), în timp ce ritmul cheltuielilor este mult mai mare, de peste 39 de milioane de ruble (2,1 milioane de euro) pe lună.
Unde ajung donațiile?
Cei mai mulți bani au fost direcționați pentru plata prestațiilor sociale – salarii, indemnizații și pensii.
Mai exact, per total 45 de milioane de ruble locale au fost folosite pentru pensii sociale și indemnizații; 27,3 milioane de ruble – pentru produse medicale și farmaceutice; peste 8 milioane de ruble – pentru produse alimentare.
O parte din bani a fost utilizată pentru întreținerea orfelinatelor, internatelor, serviciilor sociale și educaționale.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, George Balan, a comentat anterior pentru Europa Liberă că acest „fond de întrajutorare” nu este în măsură să rezolve „problemele structurale” ale regiunii transnistrene.
Balan sugera că Tiraspolul ar putea miza pe fondurile europene, în valoare de 60 de milioane de euro, pe care Chișinăul și Uniunea Europeană i le-au propus pentru depășirea crizei energetice, la începutul anului trecut. Transnistria refuzase atunci sprijinul.
Criza ține în menghină Transnistria
Regiunea separatistă trece printr-o criză economică acută, care a fost generată de întreruperea livrărilor de „gaze gratuite” rusești, începând cu 1 ianuarie 2025, odată cu expirarea acordului de tranzit dintre Ucraina și concernul rus Gazprom.
În urma unei înțelegeri dintre Tiraspol și Chișinău, condiționată de malul drept, Transnistria este acum asigurată cu gaze – în cantități mult mai mici – de către compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG. Achizițiile de pe piața europeană sunt plătite de Rusia, printr-o schemă opacă.
Această schimbare a lovit în economia transnistreană – multe întreprinderi activează cu întreruperi și au fost nevoite să-și trimită angajații în șomaj tehnic. Cei mai importanți contribuabili ai regiunii – Uzina Metalurgică și Centrala Termoelectrică (MGRES) – nu mai aduc suficiente venituri în bugetul local.
În tot acest răstimp, administrația de facto de la Tiraspol a aplicat mai multe măsuri de austeritate. De pildă, a decis să plătească salariile bugetarilor în tranșe și a revizuit bugetul, reducând unele plăți sociale și proiecte investiționale.
Economistul Veaceslav Ioniță spune că deficitul bugetar în Transnistria este „colosal” – de 2,5 miliarde de ruble locale (peste 136,3 milioane de euro). Estimările lui arată că regiunea are venituri de circa 3,9 miliarde de ruble (212,6 milioane de euro), în timp ce cheltuielile ajung la 6,5 miliarde de ruble transnistrene (peste 354 milioane de euro).
Adio, paradis fiscal?
Timp de 25 de ani, companiile transnistrene au beneficiat de scutiri fiscale pe malul drept al Nistrului. Dar Chișinăul a decis să le elimine treptat, până în anul 2030. Banii adunați din aceste taxe ar urma să ajungă în Fondul de convergență – creat de autoritățile constituționale pentru apropierea economică a celor două maluri ale Nistrului – și ar urma să fie folosiți pentru proiecte de dezvoltare în regiune.
Un proiect de hotărâre de Guvern, publicat recent, propune ca, de la 1 august 2026, să fie aplicată cota TVA de 20% pentru o serie de mărfuri aduse în R. Moldova de agenții economici rezidenți în regiunea transnistreană (în principal, este vorba de produse de lux: alcool, tutun, blănuri, bijuterii sau automobile) și de 8% – pentru gaze naturale. La următoarea etapă, de la 1 ianuarie 2027, ar urma să fie taxate importurile de minereuri și metale.
Tiraspolul s-a opus în repetate rânduri acestei măsuri, acuzând că agenții economici din regiune vor fi impozitați dublu (plătind și în bugetul transnistrean, și cel al R. Moldova), ceea ce ar putea ruina economia locală.
***
Cele mai recente date ale Biroului Politici de Reintegrare arată că, în primele trei luni ale acestui an, circa 80% din exporturile transnistrene au ajuns pe piața Uniunii Europene. Peste 40% din importurile transnistrene provin din statele din UE.
Pe malul drept sunt înregistrați aproape 2.500 de agenți economici transnistreni care fac export/import conform legislației R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
