Moldova face tot ce poate să-i ajute pe refugiați, dar ajutorul militar pentru Kiev ar trebui să-l dea țările mai puternice și mai stabile, a declarat premierul Natalia Gavrilița la o zi după ce o înaltă oficialitate guvernamentală ucraineană a fi sugerat că Chișinăul nu ajută destul Ucraina, inclusiv de teamă să nu-și strice relațiile cu Rusia.
Într-un interviu difuzat luni de postul Jurnal TV, vicepremierul de la Kiev Irina Vereșciuk a afirmat că nu simte că „Republica Moldova e cu Ucraina” în războiul acestei țări cu Rusia, așa cum este Polonia sau țările baltice.
„Poate mai e nevoie de o declarație, ca să înțelegem că R. Moldova e cu Ucraina? Că avem o problemă comună și un dușman comun? Că nu ne este frică să rămânem fără gaz, pentru că acest gaz nu înseamnă nimic fără oameni? Că nu ne este frică de probleme economice, pentru că știm că după vor urma victime, va fi război,” a spus Vereșciuk în interviul pentru Jurnal TV.
Irina Vereșciuk este oficialitatea ucraineană care supraveghează crearea de coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din orașele și regiunile asediate de trupele ruse, inclusiv de la Mariupol.
Vicepremierul Ucrainei a adăugat că înțelege de ce R. Moldova nu poate fi atât de categorică în acțiunile sale așa cum sunt țările NATO, pentru că asta ar prezenta un risc, dar că există totodată impresia că Chișinăul ar evita să spună lucrurilor pe nume.
Vereșciuk a mai sugerat că autoritățile de la Chișinău ar încerca să nu-și strice relațiile nici cu Kievul, nici cu Moscova. Ea s-a arătat iritată de faptul că Chișinăul a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană concomitent cu Ucraina, spunând că ar încerca să tragă foloase de pe urma războiului.
„Acum, [R. Moldova] a depus cerere de aderare la UE, încercând să mai obțină vreun profit economic. Sunt mirată, pentru că am sprijinit-o mereu pe doamna președinte, care avea discursuri foarte bune. Credeam că sprijinul contează pentru ea, pentru că e o înfățișare democratică, nouă, a Republicii Moldova, care nu va tăcea”, a mai spus Vereșciuk. Ea a precizat că vorbește în nume propriu, admițând că nu deține neapărat toate informațiile, și prin urmare ar putea să greșească.
Într-o reacție oferită Jurnal TV, președinția de la Chișinău a enumerat ce face R. Moldova pentru refugiații ucraineni, dar și poziția exprimată pe plan internațional prin care a condamnat agresiunea rusă în Ucraina. Președinția mai arată în aceeași reacție că poziția Chișinăului este „clară”, „fermă” și nu ar lăsa loc „pentru interpretări”.
„R. Moldova a depus cererea de aderare la UE în această perioadă dificilă, inclusiv pentru a confirma că își dorește să fie parte a lumii libere, că prețuiește democrația și crede că în familia UE poate asigura libertate, siguranță și bunăstare pentru cetățenii săi”, se mai spune în reacția președinției de la Chișinău.
Schimbul de replici a stârnit deja multe reacții contradictorii. Ambasadorul moldovean în Ucraina, Valeriu Chiveri, a numit „rupte de realitate” și „bazate pe emoții” declarațiile oficialității ucrainene, adăugând că „ele nu vor ajuta, ci dimpotrivă, doar vor dezbina”. „R. Moldova a fost alături de Ucraina din primele zile de război – prin acțiuni concrete, nu prin vorbe frumoase. (...) Doar împreună suntem puternici”, a scris diplomatul într-un comentariu pe pagina sa de Facebook.
Într-un alt interviu TV cu un demnitar de la Kiev difuzat tot la Jurnal TV, consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoleak a spus că, dimpotrivă, Ucraina înțelege riscurile energetice și cele legate de Transnistria la care s-ar expune Moldova dacă ar condamna mai ferm Rusia pentru atacul ei contra Ucrainei. „Avem încredere în Moldova,” a mai afirmat Podoleak în interviul difuzat în urmă cu patru zile de Jurnal TV.
Președintele ucrainene Volodimir Zelenski a reproșat și el frecvent partenerilor occidentali că nu fac destul entru a ajuta Ucraina în mesajele sale zilnice despre războiul Rusiei care a distrus orașe ucrainene, a ucis mii de oameni și a alungat peste 4 ,5 milioane de ucraineni în străinătate
În aprilie, președintelui Germanie, Frank-Walter Steinmeier i- fost refuzată o vizită la Kiev. Fost ministru german de externe, Steinmeier este criticat în țara sa și în străinătate pentru politica lui prietenoasă față de Moscova pe care a promovat-o ani de zile și despre care a recunoscut între timp că a fost o greșeală.
